Handicap, substantiv neutru
Sinonime: balast, dezavantaj, dificultate, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, oprelişte, piedică, stavilă.  Handicapa, verb
Sinonime: a defavoriza, a dezavantaja, a leza.  Handicapant, adjectiv
Sinonime: distrugător, invalidant.  Handicapare, substantiv
Sinonime: defavorizare, dezavantajare, handicapat, (figurat) inferioritate, (figurat) îngreunare, (figurat) stânjenire.  Handicapat, adjectiv
Sinonime: defavorizat, dezavantajat, estropiat; (și cu rol de substantiv) infirm, invalid.  

---

Dezavantaj, substantiv neutru
Sinonime: dezagrement, inconvenient, neajuns, defavoare, (figurat) handicap; prejudiciu, pagubă; inferioritate.  Dificultate, substantiv feminin
Sinonime: anevoinţă, greutate, piedică, obstacol, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, oprelişte, stavilă, (popular) opreală, poticală, potrivnicie, (învechit şi regional) scandal, sminteală, nevoinţă, poprire, stenahorie, (figurat) barieră, handicap, hop, greu, problemă, şicană, adversitate, vicisitudine.  Infirm (infirmă), adjectiv (adesea substantivat)
Sinonime: amputat, beteag, bolnav, ciung, diform, estropiat, handicapat, impotent, invalid, mutilat, neîntreg, neputincios, nevolnic, rupturit, schilav, schilod, sec, secat, slăbănog, şont, şonţit, (familiar) şontorog, (învechit şi regional) calic, (învechit) mişel, (regional) schilăvos, (Transilvania, Moldova şi Bucovina) chilav.  Deservi, verb
Sinonime: a servi; a defavoriza, a dezavantaja, a handicapa, a leza; a asigura serviciul religios într-o parohie.  Defavoriza, verb
Sinonime: a pune în dezavantaj, a dezavantaja; a dezmoșteni; a handicapa; a frustra.  Defavorizare, substantiv
Sinonime: dezavantajare, handicapare; frustrare.  Dezavantaja, verb
Sinonime: a defavoriza, a leza, (figurat) a handicapa.  Diformitate, substantiv
Sinonime: anomalie, defect, deformație, handicap, infirmitate, malformație, monstruozitate, sluțenie, tară, urâţenie, viciu de conformație.  Inferioritate, substantiv
Sinonime: dezavantaj, handicap, scădere, slăbiciune.  Infirmitate, substantiv
Sinonime: atrofie, betegeală, betegie, betejeală, beteșug, carență, feblețe, handicap, imperfecțiune, impotență, incapacitate, invaliditate, meteahnă, mutilație, schilodenie, schilozenie, slăbiciune (morală), (învechit şi regional) neputinţă, (rar) anormalitate.  Malformație, substantiv
Sinonime: anomalie fizică, beteșug, defect, deformație, diformitate, handicap, infirmitate, monstruozitate, tară, viciu, (variantă) malformațiune.  Impediment, substantiv
Sinonime: barieră, dificultate, greutate, handicap, hop, impas, inconvenient, neajuns, nevoie, obstacol, opreliște, piedică, poprire, sminteală, stavilă, (învechit) anevoință, (învechit) nevoință, (învechit) poticală, (învechit) potrivnicie, (învechit) stenahorie, (popular) opreală, (regional) scandal.  Paraplegic, adjectiv
Sinonime: handicapat, hemiplegic, infirm, invalid, paralitic, paralizat, tetraplegic.  Dizabilitate, substantiv
Sinonime: handicap, incapacitate, infirmitate.