Frustra, verb
Sinonime:
a înșela, a jefui, a lipsi, a lua pe nedrept, a păgubi, a spolia.
Frustrant (frustrantă), adjectiv
Sinonime:
dezamăgitor, decepţionant.
Frustrare (frustrări), substantiv feminin
Sinonime:
dezamăgire, frustraţie, înșelare, păgubire.
Frustrat (frustrată), adjectiv
Sinonime:
decepționat, dezamăgit, defavorizat, nemulţumit.
Frustraţie, substantiv
Sinonime:
frustrare, frustrațiune, insatisfacție, lasitudine.
Defrauda, verb
Sinonime:
a delapida, a frauda, a frustra.
Lipsi, verb
Sinonime:
a absenta, a codi, a despărți, a dezerta, a dispărea, a ezita, a frustra, a fugi, a nu fi, a nu se găsi, a nu se prezenta, a nu-i trebui, a părăsi, a pregeta, a renunța la, a scoate, a se dispensa, a se priva de, a separa, a suprima, a șovăi, (figurat) a văduvi, (învechit) a se lăsa de, (învechit) a slăbi.
Nemulțumire, substantiv feminin
Sinonime:
belea, bucluc, contrarietate, dandana, decepție, frustrare, frustrație, inconvenient, ingratitudine, insatisfacție, iritare, iritație, încurcătură, întristare, mâhnire, năpastă, neajuns, necaz, nenorocire, neplăcere, nerecunoștință, nesatisfacție, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare, (Banat, Maramureș și Bucovina) bedă, (învechit și popular) poznă, (învechit și popular) răutate, (învechit și regional) nacafa, (învechit și regional) nagodă, (învechit și regional) scârbă, (învechit) neodihnă, (învechit) neodihnire, (învechit) nesosință, (învechit) nevoință, (învechit) paraponiseală, (învechit) patimă, (învechit) pricinuire, (învechit) satara, (învechit) stenahorie, (învechit, regional și familiar) parapon, (Moldova) chichion, (Oltenia și Banat) cotoarbă, (Oltenia, Banat și Transilvania) dabilă, (popular) alagea, (popular) daraveră, (popular) păcat, (popular) ponos, (popular) potcă, (popular) poticală, (popular) zăduf, (prin Moldova) bacală, (regional) dănănaie, (regional) încurcală, (regional) năzbâcă, (regional) năzdrăvănie, (regional) nemulțămire, (regional) păcostenie, (regional) șugă, (regional) șugubină, (regional) toroapă, (Transilvania) bai.
Decepționant, adjectiv
Sinonime:
dezamăgitor, deziluzionant, frustrant.
Defavoriza, verb
Sinonime:
a pune în dezavantaj, a dezavantaja; a dezmoșteni; a handicapa; a frustra.
Defavorizare, substantiv
Sinonime:
defavorizat, dezavantajare, discreditare, frustrare, handicapare, (învechit) defavorare, (învechit) defavorat, (variantă) (învechit) desfavorizare.
Defraudare, substantiv
Sinonime:
delapidare, fraudă, fraudare, frustrare.
Defraudat, adjectiv
Sinonime:
delapidat, sustras; păgubit, frustrat.
Dezamăgit, adjectiv
Sinonime:
decepţionat, deziluzionat, blazat, frustrat, (familiar, figurat) dezumflat.
Dezamăgitor, adjectiv
Sinonime:
decepţionant, deziluzionant, frustrant.
Dezmoşteni, verb
Sinonime:
a înlătura de la moștenire, (învechit) a deschironomisi, (învechit) a desclironomisi, (învechit) a exeredita, (figurat) a frustra.
Insatisfacţie, substantiv
Sinonime:
contrarietate, decepție, frustrație, lipsă de satisfacție, nemulțumire, neplăcere, nesatisfacție.
Lipsire, substantiv
Sinonime:
absenţă, frustrare, lipsă, păgubire, privare, văduvire.
Nesatisface, verb
Sinonime:
a contraria, a decepționa, a dezamăgi, a frustra, a înfometa, a lipsi de, a nemulțumi, a priva, a refula.
