Exil, substantiv neutru
Sinonime: surghiun, surghiunire, exilare, pribegie, (astăzi rar) proscriere, proscripţie, (învechit) străinătate, surghiunie, surgunlâc, urgie, zatocenie.  Exila, verb
Sinonime: a se surghiuni, a se îndepărta (din ţară), a emigra, a se înstrăina, a pribegi; a se izola, a se retrage.  Exilare, substantiv
Sinonime: surghiunire, exil, pribegie.  Exilat (exilată), adjectiv
Sinonime: expatriat, surghiunit, plecat, îndepărtat, pribeag, înstrăinat, emigrant; retras, izolat, singuratic, alungat, gonit, izgonit, proscris, (livresc) relegat, (învechit) surghiun.  

---

Deporta, verb
Sinonime: a surghiuni, a exila.  Emigra, verb
Sinonime: a se expatria, a se exila, a pleca, a pribegi, (învechit şi livresc) a se desţăra, (învechit) a se înstrăina.  Emigrant (emigrantă), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime: expatriat, exilat, pribeag.  Expatria, verb
Sinonime: a exila, a emigra, a proscrie, a alunga, a izgoni, a surghiuni, a relega, a se refugia.  Expatriat (expatriată), adjectiv
Sinonime: exilat, emigrat, emigrant, rezident.  Expulza, verb
Sinonime: a izgoni, a surghiuni, a exila, a expatria, a relega; a destitui, a licenția; a da afară, a sili să iasă; (medicină) a scuipa, a defeca, a excreta, a expectora, a urina, a voma.  Izgoni, verb
Sinonime: a alunga, a da afară, a goni, a îndepărta, a surghiuni, a expulza, a exila.  Îngropa, verb
Sinonime: a înmormânta, a înhuma, a băga în pământ, (regional) a astruca; (figurat) a se retrage, a se însingura, a fugi de lume, a se izola, a se exila.  Însingurat (însingurată), adjectiv
Sinonime: singur, izolat, retras, părăsit, stingher, exilat.  Înstrăina, verb
Sinonime: a aliena, a emigra, a expatria, a fura, a lua pe ascuns și pe nedrept, a pierde afecțiunea, a pleca, a pribegi, a se depărta, a se dezrădăcina, a se exila, a se îndepărta (sufletește), a străina, a sustrage, a transmite (prin vânzare) un drept, a-şi însuşi, a-și părăsi familia, a-și părăsi locul de naștere, a-și părăsi locul de reședință, (variantă) a (se) înstreina.  Mazili, verb (învechit)
Sinonime: a îndepărta, a alunga, a izgoni, a goni, a exila.  Ostraciza, verb
Sinonime: a proscrie, a înlătura, a exila, a alunga.  Pribeag (pribeagă), adjectiv
Sinonime: rătăcitor, hoinar, vagabond; refugiat, fugar, exilat, emigrant; singur, izolat, răzleţ.  Pribegie, substantiv feminin
Sinonime: rătăcire, vagabondare, hoinăreală; exil, înstrăinare, emigraţie.  Proscripţie, substantiv feminin
Sinonime: izgonire, surghiun, exil, expulzare, ostracizare; interzicere, restricţie, interdicţie, oprire.  Proscris (proscrisă), adjectiv
Sinonime: izgonit, exilat, expulzat, surghiunit, ostracizat; interzis, oprit, nepermis, ilegal, neîngăduit.  Relega, verb
Sinonime: a expulza, a surghiuni, a izgoni, a exila.  Surghiun, substantiv neutru
Sinonime: exil, izgonire, îndepărtare, pribegie, înstrăinare; izolare, singurătate.  Surghiuni, verb
Sinonime: a alunga, a depărta, a deporta, a exila, a goni, a izgoni, a îndepărta, a ostraciza, a proscrie, a sili să trăiască printre străini, a trimite în surghiun, (învechit) a urgisi, (livresc) a relega.  Transfug, substantiv masculin
Sinonime: emigrant, expatriat, exilat, fugit.  Urgisi, verb
Sinonime: a năpăstui, a oropsi, a asupri, a persecuta, a apăsa; a exila, a surghiuni.  Deportat, substantiv
Sinonime: exilat, surghiunit.  Emigrant, adjectiv
Sinonime: emigrat, exilat, expatriat, migrant, pribeag, surghiunit.  Expatriere, substantiv
Sinonime: deportare, emigrare, emigrație, exilare, exod, expulsiune, expulsie, fugă, transplantație.  Gonit, adjectiv
Sinonime: izgonit, (și cu rol de substantiv) exilat.  Surgunlâc, substantiv
Sinonime: deportare, exil, exilare, pribegie, surghiun, surghiunire.