Disjunct, adjectiv
Sinonime:
disjunctiv, despărțit, separat.
Disjuncție, substantiv
Sinonime:
bifurcație, excludere reciprocă, despărțire, diviziune, divorț, sciziune, separare; diastază; asindent, asindeton; conectiv.
Disjuncțiune, substantiv
Sinonime:
disjuncție.
Disjunctiv, adjectiv
Sinonime:
(rar) disjunct, disociabil.
Disjunctor, substantiv
Sinonime:
contactor, întrerupător, ruptor, secționor.
Diastază, substantiv feminin
Sinonime:
(biologie) enzimă, ferment; amilază; disjuncție.
Diferențiabil, adjectiv
Sinonime:
decompozabil, disjunctiv, disociabil, izolabil, modular.
Disjungere, substantiv
Sinonime:
disjuncție, disociere.
Dihotomie, substantiv
Sinonime:
bifurcare, disjuncțiune, diviziune, partaj, ramificație, sciziune, separație, subdiviziune, (variantă) dicotomie.
Disociabil, adjectiv
Sinonime:
decompozabil, disjunctiv, izolabil, modular, separabil.
Dezagregație, substantiv
Sinonime:
decompoziție, degradare, degradație, delabrare, delichescență, destrucție, deteriorare, deteriorațiune, dezagregare, dezintegrare, dezintegrație, dezmembrare, dezorganizare, dezorganizație, dezunire, disjuncție, dislocare, dislocație, disociație, disociere, disoluție, dispersie, diviziune, fracționare, fragmentare, fragmentație, lichefacție, lichefiere, pulverizare, pulverizație, ruptură, scizionare, sciziune, separare, separație.
Ruptor, substantiv
Sinonime:
comutator, contactor, disjunctor, întrerupător, secționor.
Întrerupător, substantiv
Sinonime:
buton, comutator, disjunctor, ruptor, şaltăr, (variantă) întreruptor. Întrerupător, adjectiv
Sinonime:
contradictor, contrazicător, întreruptor.
Secționor, substantiv
Sinonime:
(electricitate) comutator, discontactor, disjunctor, ruptor.
Izolabil, adjectiv
Sinonime:
detașabil, disjunctiv, disociabil, separabil.
Modular, adjectiv
Sinonime:
de modul, decompozabil, disjunctiv, disociabil, izolabil, modulat, separabil, (învechit) descomponibil, (învechit) discomponibil.
Diversificator, adjectiv
Sinonime:
disjunctiv.
Separare, substantiv
Sinonime:
delimitare, demarcaj, demarcare, demarcație, descompunere, desfacere, despărțire, despărțit, desprindere, detașare, diferențiere, dihotomie, disjuncție, disjungere, disociație, disociere, divizare, diviziune, divorț, fracționare, hotărnicie, izolare, împărțire, scindare, scizionare, separație, (învechit) dezunire, (popular) despărțenie, (rar) dezalcătuire, (rar) segregare, (rar) segregație.
Asindeton, substantiv
Sinonime:
(figură de stil) apoziție, asindet, disjuncție, dissolutio, elipsă, parataxă (asindetică).
