Demarcaţie, substantiv feminin
Sinonime: despărţire, delimitare, separare; precizare, fixare.  

---

Frontieră, substantiv feminin
Sinonime: bornă, (Banat) mege, (învechit şi popular) margine, (învechit, la plural) confinii, cordon, demarcaţie, fruntarie, graniţă, hotar, limită teritorială, miezuină.  Graniţă, substantiv feminin
Sinonime: frontieră, hotar, margine; (figurat) limită, demarcaţie, separare; (figurat) oprelişte, zăgaz, barieră.  Delimitare, substantiv
Sinonime: circumscriere, demarcare, demarcaţie, hotărnicire, limitare, marcare, mărginire, profilare, restrângere.  Bornaj, substantiv
Sinonime: bornare, arpentaj, delimitare, demarcație, jalonare, pichetaj.  Delimitațiune, substantiv
Sinonime: bornare, delimitare, demarcație.  Demarcațiune, substantiv
Sinonime: demarcație.  Marcare, substantiv
Sinonime: accentuare, circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, evidențiere, francare, hotărnicire, înscriere, însemnare, întărire, limitare, marcaj, marcat, marcație, mărginire, relevare, reliefare, subliniere, timbrare, (livresc) potențare.  Marcație, substantiv
Sinonime: demarcație, marcare, marcă, (variantă) marcațiune.  Delimitație, substantiv (învechit)
Sinonime: bornare, delimitare, demarcație, (învechit) delimitațiune.  Mărginire, substantiv
Sinonime: capăt, circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, limitare, limită, marcare, reducere, restrângere, restricție, rezumare, (figurat) capacitate intelectuală redusă, (figurat) îngustime, (figurat) lipsă de orizont, (figurat) mediocritate, (figurat) obtuzitate, (figurat) opacitate, (figurat) prostie, (învechit) fixare, (învechit) precizare.  Limitare, substantiv
Sinonime: circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, îngrădire, învecinare, marcare, mărginire, reducere, restrângere, rezumare, (învechit) limitație, (învechit) limitațiune.  Hotărnicire, substantiv
Sinonime: circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicit, limitare, marcare, mărginire.