Covă, substantiv
Sinonime:
borcan, cană, cofă.
Covăcerie, substantiv (regional)
Sinonime:
covăcie, covălie, fierărie.
Covăcesc, adjectiv (Transilvania)
Sinonime:
de fierar, (regional) covăresc.
Covaci, substantiv (regional)
Sinonime:
fierar, potcovar, (învechit și regional) covar, (învechit) faur, (regional) covaliu, (variantă) căoaci, (variantă) căuaci, (variantă) coaci, (variantă) couaci. Covăci, verb (regional)
Sinonime:
(învechit și figurat) a făuri.
Covăcie, substantiv (regional)
Sinonime:
fierărie, (învechit) făurărie, (regional) covăcerie, (regional) covălie.
Covăcioaică, substantiv (regional)
Sinonime:
covăciță, covăreasă, făurăreasă, făurăriță.
Covăcire, substantiv (regional)
Sinonime:
fierărit, (regional) covăcit, (învechit și figurat) făurire.
Covăcit, substantiv (regional)
Sinonime:
fierărit, (învechit și figurat) făurire, (regional) covăcire, (variantă) căocit.
Covăciță, substantiv (regional)
Sinonime:
fierăreasă, fierăriță, (regional) covăcioaică.
Covăi, verb (învechit)
Sinonime:
a înconjura, a ocoli.
Covăiat, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
încovoiat, (învechit) covăit.
Covăit, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
încovoiat, (învechit și regional) covăiat.
Covalenţă, substantiv
Sinonime:
(chimie) legătură covalentă, legătură homeopolară.
Covăli, verb (regional)
Sinonime:
(regional) a covăci, (învechit și figurat) a făuri, (variantă) a covali, (variantă) a covăi. Covali, substantiv (regional)
Sinonime:
fierar, (regional) covaci.
Covălie, substantiv (regional)
Sinonime:
fierărie, (învechit) făurărie, (regional) covăcerie, (regional) covăcie, (variantă) covalie.
Covaliu, substantiv
Sinonime:
(regional) fierar, faur, covaci, covar.
Covar, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
fierar, (învechit) faur, (regional) covaci, (regional) covaliu.
Covăreasă, substantiv (regional)
Sinonime:
fierăreasă, fierăriță, (regional) covăcioaică, (regional) covăciță.
Covăresc, adjectiv (regional)
Sinonime:
covăcesc.
Covarianță, substantiv
Sinonime:
covariație.
Covârni, verb (regional)
Sinonime:
a (se) pogorî, a (se) povârni, a zăvârni. Covărni, verb (regional)
Sinonime:
a apune, a coborî, (figurat) a îmbătrâni.
Covâroși, verb
Sinonime:
a covărși, a covârși.
Covârşi, verb
Sinonime:
a depăşi, a(-l) copleși, a întrece, a(-l) împresura, a(-l) năpădi, a(-l) prinde, a(-l) răzbi; (figurat) a învinge.
Covârşitor (covârşitoare), adjectiv
Sinonime:
apăsător, copleşitor, formidabil, impresionant, dominant, sfâşietor, pătrunzător, (figurat) strivitor.
Covașe, substantiv
Sinonime:
băutură fermentată, cvas, lapte prins.
Covăseală, substantiv
Sinonime:
aluat, covăsire, covăsit, dospeală, ferment, maia, plămadă, plămădeală, (figurat) dușmănie, (figurat) motiv, (figurat) pretext, (regional) sămăchișă, (regional) strat, (regional) târhoțeală, (variantă) covăsală.
Covăsire, substantiv
Sinonime:
covăseală, covăsit.
Covăsit, adjectiv
Sinonime:
acrit și închegat.
Covășiță, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) măcriș.
Covată, substantiv feminin
Sinonime:
albie, copaie.
Covăţea, substantiv
Sinonime:
albioară, albiuţă, copăiţă, covăţică.
Covăţică, substantiv
Sinonime:
albioară, albiuţă, copăiţă, (popular) covăţea; teică.
Albie, substantiv feminin Sinonime:
covată, copaie, troacă, moldă, căpistere, postavă; matcă (a unui râu), curs, făgaş.
Apăsător (apăsătoare), adjectiv Sinonime:
chinuitor, neplăcut, copleşitor, sufocant, greu, covârşitor, împovărător.
Căpistere, substantiv feminin Sinonime:
albie, copaie, covată.
Chersin, substantiv neutru (regional) Sinonime:
albie, covată (pentru aluat).
Copaie, substantiv feminin Sinonime:
albie, covată, (popular) troacă.
Copleşi, verb
Sinonime:
a(-l) covârşi, a(-l) cuprinde, a(-l) împovăra, a(-l) năpădi, a(-l) răzbi, (popular) a(-l) prididi, (învechit) a(-l) supune, a(-l) împresura, a(-l) prinde, (învechit) a(-l) răzbate;
(figurat) a învălui, a învinge, a emoţiona, a impresiona, a tulbura, a(-l) apăsa, a(-l) doborî, a(-l) răpune.
Copleşitor (copleşitoare), adjectiv
Sinonime:
impresionant, emoţionant; extraordinar, uriaş, prea mult, apăsător, covârşitor, sfâşietor, pătrunzător, (figurat) strivitor.
Doborî, verb
Sinonime:
a răsturna, a prăbuşi, a da la pământ; a frânge, a supune, a răpune; a nimici, a desfiinţa, a stârpi, a lichida, a birui, a copleşi; a arunca, a azvârli, a culca, a dărâma, a întinde, a lungi, a prăvăli, a trânti, (popular şi familiar) a aşterne, (popular) a păli, (învechit şi regional) a răntuna, (învechit) a oborî, a poligni, (figurat) a secera; a ajunge, a covârşi, a cuprinde, a împovăra, a înfrânge, a învinge, a năpădi, a podidi, a prinde, a răzbi, a toropi; (sport) a depăşi.
Fierar, substantiv masculin
Sinonime:
făurar, faur, (regional) covaci, covali; betonist.
Leagăn, substantiv neutru
Sinonime:
scrânciob, belceu, ţuţul, (regional) covată; (figurat) lăcaş, cuib, loc, origine.
Legătură, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.
Oneros (oneroasă), adjectiv
Sinonime:
apăsător, copleșitor, costisitor, covârșitor, dezavantajos, dispendios, exorbitant, greu, ilegal, ilicit, inabordabil, incorect, împovărător, îngreunător, necinstit, necorect, nefavorabil, nelegal, neonest, neprielnic, scump.
Podidi, verb
Sinonime:
a izbucni, a țâșni, a(-l) ajunge, a(-l) birui, a(-l) copleși, a(-l) covârși, a(-l) cuprinde, a(-l) înfrânge, a(-l) învinge, a(-l) năpădi, a(-l) prinde, a(-l) răzbi, a(-l) toropi, a(-l) umple, (figurat) a(-l) doborî, (figurat) a(-l) lovi, (învechit) a povedi, (învechit) a(-l) preacovârși, (regional) a bucși.
Precumpăni, verb Sinonime:
a trece înainte, a covârşi, a birui, a triumfa; a echilibra, a compensa, a ţine în cumpănă.
Predomina, verb Sinonime:
a covârşi, a stăpâni, a domina.
Răpune, verb
Sinonime:
a anihila, a asasina, a bate, a birui, a copleşi, a covârși, a cuprinde, a distruge, a doborî, a extermina, a face să piardă, a împovăra, a înfrânge, a întrece, a învinge, a lipsi de viață, a mântui, a muri, a năpădi, a nimici, a omorî, a pierde, a potopi, a prăpădi, a răzbi, a sfărâma, a sfârși, a suprima, a ucide, a zdrobi, a zvânta, a-și pierde viața.
Supune, verb
Sinonime:
a accepta, a amaneta, a asculta, a ascunde, a aservi, a bate, a birui, a ceda, a constrânge, a controla, a copleși, a covârși, a cuceri, a cuprinde, a destina, a disciplina, a domestici, a domina, a dosi, a expune, a forța, a hărăzi, a impune, a ipoteca, a îmblânzi, a împovăra, a îndoi, a înfrânge, a înrobi, a întrece, a învinge, a meni, a mistui, a năpădi, a obliga, a ocupa, a predispune, a prostitua, a răsfrânge, a răzbi, a ridica, a robi, a se conforma, a se închina, a se pleca, a se preda, a se smeri, a se umili, a sili, a subjuga, a subordona, a sufleca, a sumete, a suporta, a trage, a urma, (figurat) a înfeuda, (figurat) a îngenunchea, (învechit) a pobedi, (învechit) a prididi, (învechit) a reduce, (învechit) a se cuceri, (învechit) a se paradosi, (învechit) a se supleca, (popular) a pleca.
Troacă, substantiv feminin Sinonime:
albie, copaie, covată.
Depăși, verb
Sinonime:
a deborda, a devansa, a domina, a exceda, a surmonta, a trece înainte, a lăsa în urmă; a întrece; a dovedi; (figurat) a eclipsa; a birui, a înfrânge, a învinge, a răzbi, a covârşi.
Exceda, verb
Sinonime:
a întrece măsura, a întrece nivelul obişnuit; a depăşi valoarea; a copleşi, a covârşi.
Albioară, substantiv
Sinonime:
albiuţă, copăiţă, covăţică, (popular) covăţea.
Aluat, substantiv
Sinonime:
cocă, (învechit) pielm; dospeală, maia, plămadă, plămădeală, (învechit) covăseală.
Concavitate, substantiv
Sinonime:
adâncitură, alveolă, anfractuozitate, cavitate, căuș, covată, crater, cupă, curbură, depresiune, excavație, gol, groapă, scafă, scobitură, (învechit) găvănătură, (învechit) sgău, (regional) dovâncătură.
Postavă, substantiv
Sinonime:
albie, copaie, covată; (tehnică) ladă, (Transilvania) troacă.
Copăiţă, substantiv
Sinonime:
albioară, albiuţă, covăţică, (popular) covăţea; teică.
Copleşit, adjectiv
Sinonime:
împovărat, covârșit, năpădit; apăsat, oprimat, sufocat, toropit.
Făurăreasă, substantiv
Sinonime:
covăcioaică, covăciță, covăreasă, făurăriță, făuriță, nevastă de fierar.
Fierăriță, substantiv
Sinonime:
făurăreasă, fierăreasă, nevastă de fierar, (regional) covăcioaică, (regional) covăciță, (regional) covăreasă, (regional) făuriță.
Fierărie, substantiv
Sinonime:
(regional) cuşniţă, (Transilvania) covăcerie, covăcie, (Moldova şi Bucovina) covălie, (Transilvania) făurărie, făurie, făurişte.
Scuturătoare, substantiv
Sinonime:
măturică, scrumieră, sită, teică, (regional) covățică.
Preacovârși, verb (învechit)
Sinonime:
a(-l) ajunge, a(-l) birui, a(-l) copleși, a(-l) covârși, a(-l) cuprinde, a(-l) înfrânge, a(-l) învinge, a(-l) podidi, a(-l) prinde, a(-l) răzbi, a(-l) toropi.
Cvas, substantiv
Sinonime:
băutură fermentată, cfas, covașe.
Balie, substantiv (regional)
Sinonime:
albie, cadă, copaie, covată, troacă, (regional) buhadă.
Plămădeală, substantiv
Sinonime:
aluat, cocă, dospeală, drojdie, macerare, macerație, maia, masă macerată, plămadă, (învechit) covăseală, (regional) plomădeală, (regional) plumădeală.
Coagulație, substantiv
Sinonime:
aglutinație, coagulare, covăsit, floculare, hemostază, închegare, prindere, solidificare, (învechit) coagulațiune.
Toropi, verb
Sinonime:
a ajunge, a ameți, a bate zdravăn, a birui, a buimăci, a copleși, a covârși, a culca la pământ, a cuprinde, a distruge, a făcălui, a înfrânge, a învinge, a lua în stăpânire, a moleși, a năpădi, a omorî, a podidi, a prinde, a răzbi, a snopi, a stâlci, a strica, a strivi (bătând, lovind), a stropși, a tăbăci, a ucide în bătaie, a zdrobi (în bătăi), (figurat) a doborî, (figurat) a lovi, (învechit) a preacovârși, (învechit) a se exalta.
Excelare, substantiv
Sinonime:
distingere, evidențiere, ilustrare, impunere, remarcare, (învechit) covârșire, (învechit) covârșit, (învechit) escelare.
Târhoțeală, substantiv (regional)
Sinonime:
(popular) covăseală.
