Confirmat, adjectiv
Sinonime:
adeverit, consacrat, consfințit, demonstrat, dovedit, întărit, probat, ratificat, sancţionat, validat, verificat. Confirmat, substantiv
Sinonime:
confirmare.
Confirmație, substantiv
Sinonime:
confirmare, sacrament, (învechit) confirmațiune, (învechit) hrisov.
Confirmațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
confirmație.
Confirmativ, adjectiv
Sinonime:
adeveritor, bazat pe probe convingătoare, concludent, întăritor.
Pecetluit (pecetluită), adjectiv
Sinonime:
ascuns, astupat, autentificat, consfințit, fixat, imobilizat, închis, înfundat, înțepenit, nepătruns, predestinat, prins, sigilat, stigmatizat, ştampilat, tainic, zăvorât, (condamnat) înfierat, (figurat) confirmat, (figurat) consolidat, (figurat) definitiv hotărât, (figurat) definitivat, (figurat) dezonorat, (figurat) statornicit, (regional) pătat.
Adeverit, adjectiv
Sinonime:
adevărat, confirmat, demonstrat, dovedit, probat, verificat.
Consacrat, adjectiv
Sinonime:
consfinţit, obişnuit, tradiţional, (rar) sacramental; confirmat; cunoscut, faimos, notoriu, recunoscut, renumit, reputat, vestit.
Dovedit, adjectiv
Sinonime:
adeverit, confirmat, demonstrat, probat, verificat.
Retractare, substantiv
Sinonime:
abjurație, apostazie, confirmație, palinodie, renegare, renunțare.
Afirmațiune, substantiv
Sinonime:
afirmație, alegație, aserțiune, atestație, comunicație, confirmație, cuvânt, declarație, mărturisire, proclamație, propoziție, relatare, spusă, teză, vorbă, zisă, (astăzi rar) parolă, (figurat) gură, (învechit) voroavă.
Autentificație, substantiv
Sinonime:
atestație, autentificare, confirmație, garanție, legalizare, omologare, probă, ratificare, ratificație, reconducție, validare, verificație.
Reconducție, substantiv
Sinonime:
confirmație, menținere, prelungire, prorogație, reînnoire.
Consecrație, substantiv
Sinonime:
aprobațiune, benedicțiune, botez, confirmație, consacrare, consacrație, consacrațiune, inaugurație, inaugurațiune, ordinație, sacrament, sacrare, validare.
Acreditat, adjectiv
Sinonime:
abilitat, autorizat, certificat, confirmat, consacrat, împuternicit, oficial, recunoscut.
Ratificat, adjectiv
Sinonime:
confirmat, consacrat, consfințit, întărit, sancționat, validat.
Întemeiat, adjectiv
Sinonime:
așezat pe baze sigure, clădit, confirmat, consolidat, fondat, fundamentat, în plină vigoare, îndreptățit, îngrijit, înrădăcinat, întărit, just, justificat, legitim, logic, motivat, pus pe temelii, rațional, serios, solid, temeinic, (figurat) așezat la vorbă, (figurat) binecuvântat, (învechit) apărat, (livresc) îndrituit, (rar) zidit. Întemeiat, substantiv
Sinonime:
consolidare, instituire, înființare, înrădăcinare, întărire, întemeiere, (învechit) apărare, (învechit) împuternicire, (rar) zidire. Întemeiat, adverb
Sinonime:
bazat pe (ceva), drept, just, serios, temeinic.
Probat, adjectiv
Sinonime:
adeverit, arătat, confirmat, demonstrat, dovedit, evidențiat, experimentat, încercat, testat, verificat, (învechit) probăit, (învechit) probăluit, (învechit) prubuit.
Sancționat, adjectiv
Sinonime:
aprobat, confirmat, consacrat, consfințit, întărit, pedepsit, ratificat, validat.
Sancționator, adjectiv
Sinonime:
confirmativ, pedepsitor, penalizator.
