Citi, verb
Sinonime: a parcurge un text, a face lectură; (figurat) a ghici, a descoperi; a învăţa, a studia, a se instrui, a se cultiva.  Citire, substantiv
Sinonime: citit, lectură, parcurgere, (învechit) citanie; (muzică) descifrare.  Citit, substantiv
Sinonime: citire.  Citit (citită), adjectiv
Sinonime: învăţat, instruit, cultivat, erudit, cult.  Cititor, substantiv
Sinonime: (rar) lector, (învechit) citeţ.  

---

Astrolog, substantiv masculin
Sinonime: astronom, cititor în stele, mag, magician, vrăjitor, (învechit) matematic, (învechit) stelar, (popular) filozof, (popular) solomonar, (popular) zodier.  Bucoavnă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: abecedar, carte de citire.  Consulta, verb
Sinonime: a cere sfat, a întreba, a chestiona; a cerceta, a căuta, a parcurge, a citi; a examina, a vedea, a se sfătui, (rar) a se consfătui, (învechit şi popular) a se chibzui, (Moldova) a se cislui, (învechit, în Transilvania) a se divăni.  Cult (cultă), adjectiv
Sinonime: instruit, cultivat, educat, citit, învăţat, (rar) şcolit, (învechit) pedepsit, politicit, spudaxit, sufletesc; livresc.  Descifra, verb
Sinonime: a citi, a interpreta, a desluși, a rezolva, a analiza, a comenta, a explica, a tâlcui, a înțelege ceva obscur, a ghici.  Doct (doctă), adjectiv
Sinonime: învăţat, erudit, informat, citit, savant.  Frunzări, verb
Sinonime: a răsfoi, a citi în fugă, a citi superficial, a cerceta sumar, a foileta; a legumi, a ciuguli.  Instruit (instruită), adjectiv
Sinonime: învăţat, cultivat, cult, pregătit, citit, educat, erudit.  Învățat (învățată), adjectiv
Sinonime: instruit, erudit, cult, doct, citit, savant.  Lector, substantiv masculin
Sinonime: cititor.  Lectură, substantiv feminin
Sinonime: citire, citanie.  Parcurge, verb
Sinonime: a străbate, a trece, a cutreiera, a merge; a răsfoi, a examina, a citi în fugă.  Pocitanie, substantiv feminin
Sinonime: baubau, bazaconie, ciudățenie, ființă diformă, hâdoșenie, lucru bizar, monstru, monstruozitate, pocitură, potcă, schimonositură, sluțenie, sluțitură, stârpitură, stropșitură, urâciune, urâţenie, (Banat) năhoadă, (popular) hâzenie, (regional) znamenie; citire, narațiune, povestire.  Răsfoi, verb
Sinonime: a frunzări, a foileta, a citi pe sărite.  Şcolit (școlită), adjectiv (învechit)
Sinonime: citit, cult, cultivat, educat, informat, instruit, învăţat.  Palindrom, substantiv
Sinonime: (cuvânt sau grup de cuvinte care se poate citi în cele două sensuri) cuvânt inversat; frază inversată.  Citanie, substantiv
Sinonime: citire, citit, lectură, parcurgere, studiu.  Citeţ, substantiv
Sinonime: anagnost, cititor.  Spudaxit, adjectiv
Sinonime: citit, cult, cultivat, educat, instruit, învăţat.  Descifrare, substantiv
Sinonime: citire, decodare, interpretare.  Educat, adjectiv
Sinonime: binecrescut, citit, civilizat, cult, cultivat, cumsecade, instruit, învățat, manierat, politicos, (învechit) educarisit, (învechit) educaționirisit, (învechit) pedepsit, (învechit) politicit, (învechit) spudaxit, (rar) școlit.  Sapient, adjectiv
Sinonime: citit, doct, erudit, înţelept, învăţat, savant.  Prociti, verb
Sinonime: a admonesta, a asculta, a bodogăni, a certa, a chestiona, a cicăli, a citi din nou, a dăscăli, a dojeni, a examina recapitulativ, a examina oral, a examina, a flecări, a interoga, a îndruga, a întreba (la o materie învățată), a moraliza, a mustra (cu blândețe), a pălăvrăgi, a plictisi, a recita, a reciti, a repeta, a sâcâi, a sporovăi, a trăncăni.  Receptor, substantiv
Sinonime: ascultător, cititor, destinatar, interlocutor; pâlnie, radio, televizor, tuner, (receptor radio) radioreceptor.  Politicit, adjectiv
Sinonime: (învechit) binecrescut, citit, civilizat, cult, cultivat, educat, instruit, învățat, manierat, politicos; (despre prețuri) calculat, evaluat, stabilit.  Cetit, substantiv
Sinonime: citire, citit.  Ceti, verb (popular)
Sinonime: a citi.  Reciti, verb
Sinonime: a citi din nou, a revedea, a revizui, (învechit şi popular) a prociti.  Lecturare, substantiv
Sinonime: citire, lectură.  Bucherie, substantiv (ieşit din uz)
Sinonime: buchereală, buchiseală, învățătură elementară și mașinală, regulă elementară de scriere (sau de citire), toceală.  Silabisi, verb
Sinonime: a citi rar, a pronunța rar, a pronunța silabă cu silabă, (figurat) a descifra cu greu (o inscripție, un text, un autor); (învechit) a bucheri, a buchirisi, a silabi, a slomni, a sloveni; (variantă) a silabiza.  Răsciti, verb
Sinonime: a citi de multe ori (același lucru), a preciti.  Deslușeală, substantiv (învechit)
Sinonime: descifrare, deslușire, (învechit) citire.