Bui, verb
Sinonime: a erupe, a irupe, a izbucni, a năvăli, a răbufni, a ţâşni.  Buiac (buiacă), adjectiv
Sinonime: zburdalnic, nebunatic, neastâmpărat, neliniștit, nechibzuit; buiestru, nărăvaş.  Buibui, adjectiv invariabil
Sinonime: (argou) smintit, zăpăcit.  Buiedea-ciumei, substantiv
Sinonime: captalan.  Buiestraş, adjectiv și substantiv
Sinonime: buiestru.  Buiguire, substantiv (regional)
Sinonime: bâiguire, brodelnicitură, buiguit, buiguitură, buimăcire, buiuguire, extaz, îngăimeală, rătăcire, vedenie, vorbire fără înțeles, vorbire fără rost, zăpăcire.  Buimac (buimacă), adjectiv
Sinonime: zăpăcit, aiurit, ameţit, amorţit, uluit, năuc, buimăcit, buimatic, hăbăuc, prostit, apatic, îndobitocit, tâmpit, cretin, stupid.  Buimăceală, substantiv feminin
Sinonime: zăpăceală, ameţeală, aiureală, amorţeală, uluială, năuceală, prosteală, apatie, îndobitoceală, tâmpeală, cretineală, stupiditate.  Buimăci, verb (reflexiv)
Sinonime: a se ameţi, a se aiuri, a se zăpăci, a se pierde, a se năuci, a se ului, a se prosti, a se îndobitoci, a se tâmpi.  Buimăcire, substantiv
Sinonime: năucire, zăpăcire; buimăceală.  Buimăcit, adjectiv
Sinonime: buimac; zăpăcit.  Buimatic, adjectiv
Sinonime: ameţit, buimac, buimăcit, năuc, năucit, tâmpit, zăpăcit.  Buiotă, substantiv
Sinonime: termofor.  Buiurdisi, verb (învechit)
Sinonime: a comunica oficial, a decreta, a dispune, a întări printr-un decret, a ordona, (variantă) a buiurdi.  Buiurdiu, substantiv (învechit)
Sinonime: decret, firman, ordin; (variante) buiurdismă, buiurlău, buiuruldiu, buiurultiu.  

---

Ameţi, verb
Sinonime: a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.  Bălărie, substantiv feminin
Sinonime: buruieni, (regional) beldie, buiază.  Bâiguit (bâiguită), adjectiv
Sinonime: neclar, neînţeles, încurcat; zăpăcit, uluit, buimăcit, aiurit, ameţit, buimac, năuc, prostit, tâmpit, stupid, dezorientat, derutat.  Buruiană, substantiv feminin
Sinonime: bălărie, (regional) beldie, buiază.  Erupe, verb
Sinonime: a ţâşni, a izbucni, a împroşca, a curge violent, a irupe, a năvăli, a răbufni, (regional) a năsădi, (prin Oltenia şi Banat) a bui, (Transilvania) a bujdi, (prin Oltenia) a buşni, (Transilvania şi Moldova) a buti; (medicină) (învechit) a se prozări.  Flacon, substantiv neutru
Sinonime: buiotă, butelie, sticluţă, fiolă, recipient, (regional) şip.  Hăbăuc (hăbăucă), adjectiv
Sinonime: aiurit, amețit, bleg, bramburit, buimac, buimăcit, candriu, clătit, inabil, împrăştiat, nătăfleț, nătărău, nătâng, nătântoc, năuc, năucit, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, redus, smintit, stupid, sucit, tâmpit, tont, tontălău, ţicnit, zănatic, zăpăcit, (regional) nebun.  Lintou, substantiv neutru
Sinonime: antablament, arhitravă, buiandrug, somieră.  Mahmur (mahmură), adjectiv
Sinonime: indispus, fără chef, plictisit, apatic, posomorât; buimac, zăpăcit, aiurit.  Năuc (năucă), adjectiv
Sinonime: zăpăcit, buimac, ameţit, hăbăuc, aiurit, capiu, bezmetic, uimit, perplex, dezorientat, uluit, buimăcit; prost, nepriceput, netot, prostănac.  Năuci, verb
Sinonime: a uimi, a se dezorienta, a se zăpăci, a se buimăci, a se ului, a se tulbura, a se prosti, a se îndobitoci.  Prosti, verb
Sinonime: a se tâmpi, a se buimăci, a se idioţi; a păcăli, a înşela, a duce de nas, a trage pe sfoară.  Speria, verb
Sinonime: a (se) înspăimânta, a (se) înfricoşa, a (se) tulbura, a se buimăci, a (se) zăpăci, a-şi pierde firea, a tresălta, a-şi pierde cumpătul.  Tulburat (tulburată), adjectiv
Sinonime: neliniştit, îngrijorat, frământat, zbuciumat, agitat, zăpăcit, turmentat, confuz, încurcat, buimac, năuc, ameţit.  Uimi, verb
Sinonime: a provoca mirare, a stârni admiraţie, a surprinde, a impresiona, a tulbura, a zăpăci, a buimăci, a ului.  Ului, verb
Sinonime: a uimi, a buimăci, a năuci, a tulbura, a zăpăci.  Uluială, substantiv feminin
Sinonime: zăpăceală, buimăceală, năucire.  Vârtej, substantiv neutru
Sinonime: bulboabă, vâltoare, copcă, rotire; vânt puternic, ciclon; ameţeală, zăpăceală, buimăceală.  Zăpăceală, substantiv feminin
Sinonime: tulburare, buimăceală, încurcătură, dezordine; gălăgie, larmă, balamuc.  Zăpăci, verb
Sinonime: a (se) tulbura, a (se) năuci, a (se) buimăci, a (se) ameți, a (se) fâstâci, a (se) încurca; a răvăşi.  Zăpăcit (zăpăcită), adjectiv
Sinonime: buimăcit, năucit, tulburat, fâstâcit, zvăpăiat, zvânturat.  Ameţeală, substantiv
Sinonime: (medicină) vertij, vârtej, (învechit) scutură; buimăceală.  Zgârie-nori, substantiv
Sinonime: (englezism) building.  Captalan, substantiv
Sinonime: (botanică) (regional) brusture, cucuruz, podbal, buiedea-ciumei, rădăcina-ciumei, sudoarea-laptelui; (captalan-negru) (regional) somnoroasă; captar, lipan.  Cebălui, verb
Sinonime: a ameţi, a buimăci, a năuci, a zăpăci.  Hăbăuci, verb
Sinonime: a (se) ameţi, a (se) buimăci, a (se) îndobitoci, a (se) năuci, a (se) prosti, a (se) tâmpi, a (se) zăpăci, a deveni hăbăuc.  Uimăceală, substantiv
Sinonime: ameţeală, buimăceală, buimăcire, năuceală, năucire, perplexitate, zăpăceală.  Tehui, adjectiv
Sinonime: (regional) ameţit, buimac, buimăcit, lunatic, năuc, năucit, nebun, smintit, tâmpit, zăpăcit; (variante) căhui, chiahui, năhui, tăhui, terhui.

Tehui, verb
Sinonime: (popular) a (se) ameţi, a (se) buimăci, a (se) năuci, a (se) prosti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a deveni tehui, a nu ști de sine, a se pierde.  Tehuială, substantiv
Sinonime: (regional) amețeală, buimăceală, buimăcire, căpiere, năuceală, năucire, nebunie, perplexitate, țicneală, zăpăceală.  Teşmeni, verb
Sinonime: (regional) a (se) buimăci, a (se) fâstâci, a (se) intimida, a (se) încurca, a (se) ului, a (se) zăpăci; a decădea, a se ramoli.  Teşmenit, adjectiv
Sinonime: (regional) buimăcit, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, fâstâcit, imoral, intimidat, încurcat, nerușinat, netrebnic, pervertit, stricat, vicios, zăpăcit.  Brodelnicitură, substantiv (învechit)
Sinonime: buiguire, buiguitură, îngăimeală, vorbă nesocotită.  Șuchi, adjectiv (regional)
Sinonime: buimăcit, deșucheat, deșuchiat, flușturatic, năucit, (variantă) șuchet, (variantă) șuchiat.