Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Blestem
Blestem, substantiv neutru
Sinonime: imprecație, afuriseală, urgiseală, maledicție, nenorocire, fatalitate; excomunicare.  
Blestema
Blestema, verb
Sinonime: a afurisi; a înjura, a ocărî, a huli; a excomunica; a ponegri, a defăima.  
Blestemare
Blestemare, substantiv
Sinonime: blestem, (învechit) hulă, (învechit) înjurătură.  
Blestemat (blestemată)
Blestemat (blestemată), adjectiv
Sinonime: afurisit, jurat, urgisit, oropsit, nenorocit; rău, mizerabil, ticălos, mişel, infam; excomunicat, renegat; mârşav, netrebnic, josnic, abject.  
Blestemățesc
Blestemățesc, adjectiv (învechit)
Sinonime: infam, josnic, mișel, mișelesc, mizerabil, mârșav, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, rușinos, scelerat, ticălos.  
Blestemățește
Blestemățește, adverb (învechit)
Sinonime: ca un blestemat, în chip mizerabil.  
Blestemăți
Blestemăți, verb (învechit și regional)
Sinonime: a (se) blestema, a (se) ticăloși, a ajunge rău.  
Blestemăţie
Blestemăţie, substantiv feminin
Sinonime: mişelie, infamie, ticăloşie, injurie, netrebnicie, nemernicie, nelegiuire, mârşăvie, josnicie.  

Afurisenie
Afurisenie, substantiv feminin
Sinonime: afurisire, afurisit, anatemă, blestem, excludere, excomunicare, (învechit) proclețenie, (învechit) procleție, (variantă) afurisanie.  
Afurisit (afurisită)
Afurisit (afurisită), adjectiv
Sinonime: rău, ticălos, blestemat, mizerabil; bandit, (familiar) al naibii.  
Dezastru
Dezastru, substantiv neutru
Sinonime: catastrofă, nenorocire, sinistru, nefericire, calamitate, flagel, grozăvie, năpastă, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, urgie, (învechit şi popular) prăpădenie, (popular) blestem, mânie, potopenie, topenie, (învechit şi regional) pustieşag, pustiit, sodom, (regional) prăpădeală, (învechit) pierzare, pustiiciune, (figurat) pârjol, plagă.  
Drăcie
Drăcie, substantiv feminin
Sinonime: ştrengărie, poznă, năzbâtie, blestemăţie; drăcovenie, ciudăţenie, drăcărie, bazaconie.  
Drăcovenie
Drăcovenie, substantiv feminin
Sinonime: drăcie, blestemăţie; minunăţie, ciudăţenie, năzbâtie, bazaconie, comedie.  
Drăcui
Drăcui, verb
Sinonime: a ocărî, a blestema, a înjura.  
Făcut
Făcut, substantiv neutru
Sinonime: farmec, făcătură, fermecătură, vrajă, blestem, destin, soartă, ursită, fatalitate, confecţionare, gătit, descântec, magie, menire, noroc, predestinare, vrăjitorie, zodie.  
Fărădelege
Fărădelege, substantiv feminin
Sinonime: abjecție, crimă, ignominie, infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) fără de lege, (învechit) fără-de-lege, (învechit) fărăleage, (învechit) făr'delege, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) sacrilegiu, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (regional) mârșăvenie, (variantă) fărdelege.

Fărădelege, adjectiv
Sinonime: abject, infam, josnic, mârşav, mişel, mişelesc, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, ticălos, (învechit) criminal, (învechit) necredincios, (învechit) păcătos.  
Imprecaţie
Imprecaţie, substantiv feminin
Sinonime: blestem, injurie, proferare, înjurătură, cuvânt greu.  
Împeliţat (împelițată)
Împeliţat (împelițată), adjectiv
Sinonime: afurisit, blestemat, îndrăcit, poznaş.  
Îndrăcit (îndrăcită)
Îndrăcit (îndrăcită), adjectiv
Sinonime: înfuriat, furios, furibund; rău, afurisit, blestemat.  
Lepăda
Lepăda, verb
Sinonime: a abandona, a abjura, a afurisi, a alunga, a anatemiza, a arunca, a avorta, a azvârli, a blestema, a deborda, a descărca, a excomunica, a expulza, a goni, a izgoni, a înlătura, a lua, a năpârli, a nega, a nu mai fi de acord, a părăsi, a refuza, a renega, a renunţa, a respinge, a scoate, a se apăra, a se depărta, a se dezbăra, a se dezbrăca, a se dezice, a se dezvinovăți, a se feri, a se îndepărta, a se lăsa, a se păzi, a se schimba, a trage, a vărsa, a voma, a vomita, a zvârli, a-şi muta gândul, (învechit) a scutura, (regional) a lăpăda, (regional) a țipa.  
Mişelie
Mişelie, substantiv feminin
Sinonime: abjecție, deșertăciune, fărădelege, ignominie, infamie, inutilitate, josnicie, lipsă, mârșăvie, mizerie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, nevoie, nimic, sărăcie, ticăloşie, turpitudine, zădărnicie, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) nimicnicie, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (rar) scelerație, (regional) mârșăvenie.  
Netrebnicie
Netrebnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: abjecție, fărădelege, ignominie, incapacitate, ineficacitate, ineficiență, infamie, inutilitate, josnicie, mârșăvie, mişelie, nelegiuire, neputință, răutate, slăbiciune, smerenie, ticăloşie, turpitudine, umilință, zădărnicie, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) nemernicie, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (popular) ticăloșenie, (regional) cusur, (regional) mârșăvenie, (regional) viciu.  
Oropsi
Oropsi, verb
Sinonime: a alunga, a apăsa, a asupri, a blestema, a certa, a chinui, a despuia, a exploata, a izgoni, a împila, a împovăra, a lăsa la voia întâmplării, a năpăstui, a nedreptăți, a ocărî, a oprima, a părăsi, a persecuta, a prigoni, a scoate în drum, a stoarce, a suge, a tiraniza, a urgisi, (grecism învechit) a catatrexi, (învechit și figurat) a călca, (învechit și regional) a bântui, (învechit și regional) a strâmbătăți, (învechit) a obidi, (învechit) a obijdui, (învechit) a sili, (învechit) a supăra, (învechit) a tiranisi, (învechit) a tirăni, (regional și figurat) a stoci, (regional) a horopsi.  
Osândă
Osândă, substantiv feminin
Sinonime: condamnare, osândire, pedeapsă; chin, caznă, suferinţă, supliciu, blestem, pacoste, năpastă, nenorocire, urgie.  
Pedeapsă
Pedeapsă, substantiv feminin
Sinonime: sancţiune, condamnare, osândă, corecţie, (figurat) suferinţă, chin, caznă, supliciu; urgie, pacoste, năpastă, nenorocire, blestem.  
Pârdalnic (pârdalnică)
Pârdalnic (pârdalnică), adjectiv
Sinonime: afurisit, blestemat, ticălos, îndrăcit, rău, netrebnic.  
Proclet (procletă)
Proclet (procletă), adjectiv (popular)
Sinonime: blestemat, anatemizat, afurisit, ticălos; grozav, straşnic, cumplit.  
Profera
Profera, verb
Sinonime: a rosti, a pronunţa; a ameninţa; a înjura, a blestema, a ocărî.  
Tartoriţă
Tartoriţă, substantiv feminin
Sinonime: drăcoaică, diavoliţă; (figurat) afurisită, blestemată, ticăloasă.  
Damnat (damnată)
Damnat (damnată), adjectiv
Sinonime: osândit, blestemat, condamnat, pedepsit, reprobat.  
Afurisi
Afurisi, verb
Sinonime: a excomunica; a blestema.  
Anatemă
Anatemă, substantiv
Sinonime: afurisenie, afurisire, blestem, excludere, excomunicare, osândire, ostracizare, (învechit) proclețenie, (învechit) procleție, (variantă) anaftemă, (variantă) anaftimă.  
Anatemiza
Anatemiza, verb
Sinonime: a afurisi, a anatema, a anatematiza, a anatemisi, a blestema, a excomunica, (învechit) a lepăda, (învechit) a procleți, (popular) a oropsi.  
Depravare
Depravare, substantiv
Sinonime: corupere, corupţie, blestemăție, desfrâu, depravațiune.  
Excomunica
Excomunica, verb
Sinonime: a afurisi, a anatemiza, a blestema, (popular) a oropsi, (învechit) a lepăda, a procleţi, a îndepărta, a exclude, a expulza, a ostraciza, a proscrie.  
Excomunicare
Excomunicare, substantiv
Sinonime: afurisenie, afurisire, anatemă, blestem, (învechit) procleţenie, procleţie, proscriere.  
Excomunicat
Excomunicat, adjectiv
Sinonime: afurisit, anatemizat, blestemat, (învechit şi regional) procleţit, (învechit) proclet, proscris.  
Nedemn
Nedemn, adjectiv
Sinonime: compromițător, de neiertat, dezonorant, fărădelege, infam, josnic, mârșav, mișel, mișelesc, mizerabil, nelegiuit, nemernic, netrebnic, nevrednic, rușinos, sacrileg, scârbavnic, scârbelnic, scârbit, scârnav, scelerat, spurcat, ticălos, verigaș, verigășos, (figurat) murdar, (învechit și popular) parșiv, (învechit) blestemățesc, (livresc) ignobil, (Moldova) chiolhănos.  
Săcret
Săcret, adjectiv
Sinonime: afurisit, ascuns, blestemat, câinos, deşert, dosit, dosnic, ferit, gol, hain, izolat, îndrăcit, lăturalnic, necălcat, necultivat, nelocuit, nepopulat, nestrăbătut, neumblat, pustiu, rău, retras, sălbatic, singuratic, tainic, tăinuit, ticălos, vid.

Săcret, substantiv
Sinonime: afurisit, blestemat, câinos, hain, îndrăcit, rău, ticălos.  
Damnație
Damnație, substantiv
Sinonime: blestem, blestemare, condamnare, condamnație, damnare, damnațiune, maledicție, reprobare.  
Maledicţie
Maledicţie, substantiv
Sinonime: anatemă, blestem, damnație, fatalitate, imprecație, nenorocire, ocară, (variantă) maledicțiune.  
Blasfem
Blasfem, substantiv
Sinonime: blasfemie, blestem, hulă.  
Procleţenie
Procleţenie, substantiv
Sinonime: afurisenie, afurisire, anatemă, blestem, excomunicare.  
Procleţi
Procleţi, verb
Sinonime: a afurisi, a anatemiza, a blestema, a condamna, a dezaproba, a excomunica.  
Procleţie
Procleţie, substantiv
Sinonime: afurisenie, afurisire, anatemă, blestem, duplicitate, excomunicare, falsitate, făţărnicie, ipocrizie, minciună, perfidie, prefăcătorie, viclenie, vicleşug.  
Procleţit
Procleţit, adjectiv
Sinonime: afurisit, anatemizat, blestemat, excomunicat.  
Sacrileg
Sacrileg, adjectiv
Sinonime: blestemat, infam, josnic, mârşav, mişel, mişelesc, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, pângăritor, profanator, ruşinos, scelerat, ticălos.  
Alezuire
Alezuire, substantiv (regional)
Sinonime: blestemare.  
Damna
Damna, verb
Sinonime: a blestema, a condamna (la chinurile infernului), a reproba, a supune unui blestem.

Damnă, substantiv
Sinonime: daună.  
Damnabil
Damnabil, adjectiv
Sinonime: blamabil, condamnabil, culpabil, demn de blestem, demn de condamnat, reprehensibil.  
Damnare
Damnare, substantiv
Sinonime: blestemare, condamnare (la chinurile infernului), damnație, damnațiune, osândire.  
Damnat
Damnat, adjectiv
Sinonime: blestemat, condamnat, interzis, reprobat, supus chinurilor infernului.

Damnat, substantiv
Sinonime: om blestemat, om osândit (la chinurile iadului), paria.  
Damnatism
Damnatism, substantiv
Sinonime: blestemare, condamnare, damnare, damnațiune, osândire.  
Clat
Clat, adjectiv (învechit)
Sinonime: blestemat.

Clat, substantiv (regional)
Sinonime: clebeu.  
Urgisit
Urgisit, adjectiv
Sinonime: afurisit, aruncat, asuprit, blestemat, câinos, desconsiderat, exploatat, hain, împilat, îndrăcit, năpăstuit, necurat, nedreptățit, nesuferit, oprimat, oropsit, părăsit, persecutat, prigonit, rău, ticălos, (figurat) apăsat, (figurat) despuiat, (învechit) obijduit, (popular) obidit.  
Blastemă
Blastemă, substantiv
Sinonime: (botanică) mugur, tal.

Blăstema, verb
Sinonime: a blestema.  
Dosădire
Dosădire, substantiv (învechit)
Sinonime: batjocorire, blestemare, ceartă, hulire, insultare, înfruntare, mustrare, nedreptățire, oprimare, pedepsire, persecuție, suferință, supărare, (învechit) măhnire, (variantă) dosăndire.  
Esecra
Esecra, verb (învechit)
Sinonime: a blestema, a execra.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/





Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Dicti0nar.ro