Bifurcat, adjectiv
Sinonime: (popular) încrăcit, înfurcit, despărțit.  Bifurcaţie, substantiv feminin
Sinonime: bifurcare, despărţire, desfacere, scindare, separație, separare, diviziune; branșă; bretea; intersecție.  

---

Bifurcare, substantiv
Sinonime: bifurcaţie.  Crăcit, adjectiv
Sinonime: crăcănat, bifurcat.  Încrengătură, substantiv
Sinonime: bifurcație, intersecție, nod; (botanică) filum.  Disjuncție, substantiv
Sinonime: bifurcație, excludere reciprocă, despărțire, diviziune, divorț, sciziune, separare; diastază; asindent, asindeton; conectiv.  Furcă, substantiv
Sinonime: bifurcație, braţ, crăcană, furcoi, hantarig, loitră, par, pisc, răscruce, spânzurătoare, stâlp, țăruș, (învechit) ostie, (prin Moldova şi Transilvania) cujeică, (Transilvania) gearmăn, (popular) furcărie; (anatomie) (furca-pieptului) (popular) lingurea, lingurică, (regional) lingura-pieptului, stern.  Încrăcit, adjectiv
Sinonime: (popular) bifurcat, înfurcit.  Înfurcit, adjectiv (învechit și popular)
Sinonime: bifurcat, crăcănat, despărțit, (variantă) înfurcat.  Înfurcitură, substantiv (învechit)
Sinonime: bifurcare, bifurcaţie, răspântie, (variantă) înfurcătură.  Îngemănat, adjectiv
Sinonime: amestecat, bifurcat, îmbinat, împerecheat, împreunat, îngenat, reunit, unit, (învechit) îngemănărat, (învechit; despre copita unui animal) despicată, (livresc) geminat, (popular) geamăn.  Dihotomic, adjectiv
Sinonime: bifurcat, binar, dihotom, din două în două, (variantă) dichotomic, (variantă) dicotomic.  Dihotom, adjectiv
Sinonime: bifurcat, dihotomic, (variantă) dichotom, (variantă) dicotom.