Autoritate, substantiv feminin
Sinonime: prestigiu, valoare morală, consideraţie; somitate, erudit, savant, specialist; instituţie, organizaţie, oficiu, administrație, comandament, guvern, putere.  

---

Comandament, substantiv neutru
Sinonime: autoritate, organ de comandă, organ de conducere, putere, stat-major, ștab; canon, cerință, comandă, decalog, exigență, imperativ, intimare, lege, necesitate, nevoie, normă, obligație, ordin, poruncă, precept, pretenție, regulă, trebuință, ucaz, ultimat, ultimatum.  Competenţă, substantiv feminin
Sinonime: pricepere, pregătire, autoritate; calitate, atribuţie.  Credit, substantiv neutru
Sinonime: împrumut, datorie, (popular) veresie; (figurat) preţuire, prestigiu, autoritate, apreciere, ascendent, atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, influenţă, încredere, înrâurire, onoare, reputaţie, respect, stimă, trecere, vază.  Dominaţie, substantiv feminin
Sinonime: dominare, conducere, stăpânire, oprimare, apăsare, exploatare, autoritate, control, domnie, putere.  For, substantiv neutru
Sinonime: adunare, agora, autoritate, colocviu, conducere, instanţă, organ de stat, piaţă; (for interior) conștiință, cuget, gândire, spirit, suflet.  Glorie, substantiv feminin
Sinonime: aureolă, autoritate, celebritate, cinste, cinstire, elogiu, faimă, grandoare, imortalitate, laudă, magnificență, măreţie, mărime, mărire, notabilitate, notorietate, omagiu, onoare, pohfală, pohvalenie, pompă, popularitate, preamărire, preaslăvire, prestigiu, proslăvire, renume, reputaţie, slavă, slăvire, splendoare, star, strălucire, triumf, vedetă, (învechit) mărie.  Hegemonie, substantiv feminin
Sinonime: autoritate, dominare, dominație, prepotență, rol conducător, supremaţie.  Influenţă, substantiv feminin
Sinonime: înrâurire, trecere, autoritate.

Influenţa, verb
Sinonime: a catehiza, a inspira, a insufla, a îndoctrina, a înrâuri, a sugestiona.  Oficialitate, substantiv feminin
Sinonime: autoritate, administraţie.  Omnipotent (omnipotentă), adjectiv
Sinonime: atotputernic, autocrat, cu autoritate absolută, invincibil, invulnerabil.  Prestanţă, substantiv feminin
Sinonime: ţinută, prestigiu, vază, consideraţie, autoritate.  Prestigiu, substantiv neutru
Sinonime: autoritate, vază, consideraţie, prestanţă; (figurat) strălucire, farmec, atracţie.  Putere, substantiv feminin
Sinonime: forţă, tărie, capacitate, eficacitate, posibilitate, putinţă; sănătate, vigoare, voinicie, rezistenţă; autoritate, stăpânire, dominaţie; împuternicire, drept, autorizaţie, competenţă; (popular) deplinătate, toi, miez.  Somitate, substantiv feminin
Sinonime: autoritate, personaj important, savant.  Volnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: acord, aprobare, asentiment, autonomie, autoritate, autorizaţie, aviz, calitate, capacitate, cădere, competenţă, consimţământ, consimţire, destoinicie, drept, independenţă, încuviinţare, îndreptăţire, îngăduinţă, învoială, învoire, libertate, neatârnare, permisiune, pregătire, pricepere, seriozitate, suveranitate, valoare, voie, voință, vrednicie, vrere.  Zabet, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: guvernator, administrator, autoritate, stăpânire.  Personaj (personaje), substantiv neutru
Sinonime: autoritate, persoană importantă, celebritate, personalitate, somitate; caracter, protagonist, eroină, erou, rol.  Ascendent, adjectiv și substantiv
Sinonime: (adjectiv) suitor, urcător; progresiv; (substantiv) înaintaş; autoritate.  Dominare, substantiv
Sinonime: autoritate, controlare, dominație, predominare, stăpânire, subjugare.  Stăpânire, substantiv
Sinonime: posedare, proprietate, posesiune; cârmuire, guvern, autoritate; ocupaţie, dominaţie; cunoaştere; abținere, cumpăt, reținere; influenţă, înrâurire, putere, stat, ţară.  Guvernământ, substantiv
Sinonime: administrație, autoritate, cabinet, comandament, guvernare, intendență, putere, regim, stat.  Omnipotenţă, substantiv
Sinonime: absolutism, atotputernicie, autoritate absolută, dominație, invincibilitate, invulnerabilitate, putere nelimitată, (variantă învechită) omneputință.  Stăpânie, substantiv
Sinonime: autoritate, calm, cârmuire, conducere, cumpăt, diriguire, dominare, dominaţie, domnie, fire, guvernare, hegemonie, putere, stăpânire, supremație.  Prepotenţă, substantiv
Sinonime: atotputernicie, autoritate absolută, autoritate preponderentă, putere mare, putere superioară.  Puternicie, substantiv
Sinonime: abuz, atotputernicie, autoritate, capacitate, dominare, dominaţie, exces, forţă, hegemonie, posibilitate, putere, putinţă, samavolnicie, silnicie, stăpânire, supremaţie.  Potestate, substantiv
Sinonime: autoritate, dominare, dominație, hegemonie, putere, stăpânire, supremație.  Oblăduire, substantiv
Sinonime: administrare, administrație, apărare, autoritate, cârmuire, conducere, diriguire, domnie, egidă, ferire, gospodărire, guvernare, ocârmuire, ocrotire, păzire, protecție, protejare, regim, sprijin, stăpânire.  Considerațiune, substantiv
Sinonime: apreciere, atenție, autoritate, circumspecție, considerație, considerent, credit, deferență, idee, motiv, observație, onoare, părere, prestigiu, rațiune, recunoaștere, reflecție, reflexie, remarcă, reputație, respect, reverență, stimă, tact, venerație.  Prezidenţă, substantiv
Sinonime: administrație, autoritate, comandament, consiliu, direcție, guvern, guvernământ, magistratură, management, preşedinţie, prezidenție, prezidiu, prezidium, regie, tutelă.  Magisteriu, substantiv
Sinonime: doctorat (în teologie), (figurat) autoritate.  Charismă, substantiv
Sinonime: aură, autoritate, carismatism, carismă, dar, har, șarm.