Ascensiune, substantiv feminin
Sinonime:
ascensionare, avansare, escaladă, înălțare, progres, ridicare, suire, urcare.
Escalada, verb
Sinonime:
a sări, a trece (peste ceva), a depăşi; a urca, a sui. Escaladă, substantiv
Sinonime:
angrenaj, ascensiune, cățărare, escaladare, suire.
Urcuş, substantiv neutru Sinonime:
suiş, pantă; (figurat) ascensiune, progres, înaintare.
Escaladare, substantiv
Sinonime:
asaltare, ascensionare, ascensiune, cățărare, escaladat, escaladă, ramonaj, sărire, sărit, suire, suiș, trecere, urcare, (învechit) scaladare, (prin extensiune) intensificare.
Văznesenie, substantiv
Sinonime:
ascensiune, înălţare, ridicare.
Promovare, substantiv
Sinonime:
absolvență, absolvire, avansare, dezvoltare, favorizare, înaintare, înălțare, propagare, ridicare, sprijinire, stimulare, susținere, trecere, (figurat) ascensiune, (învechit) provivasire.
Ridicare, substantiv
Sinonime:
anulare, arestare, ascensiune, așezare sus, avansare, cățărare, clădire, cocoțare, construcție, construire, creștere, culegere, cules, desființare, dezvoltare, ducere sus, durare, evaporare, evoluție, funcție, grad, ieșire la suprafață, izbăvire, împingere în sus, împrăștiere, înaintare, înălțare, încasare, îndepărtare, îndreptare, înființare, înfiripare, înlăturare, însănătoșire, întindere, întremare, înzdrăvenire, lecuire, luare de atitudine, luare de jos, luare în primire, majorare, mărire, mers înainte, mobilizare, numire, opunere, plecare, primire, producere, progres, promovare, propășire, rang, răscoală, răsculare, răzmeriță, răzvrătire, rebeliune, reconstruire, redresare, refacere, relevare, restabilire, revoltă, ridicat, risipire, săltare, săltat, scoatere, sculat, scumpire, sporire, stârnire, strângere, strâns, suflecare, suire, suit, suspendare, tămăduire, tragere în sus, transportare, trezire, ucidere, umflare, urcare, urcat, vindecare, zidire, (figurat) formare, (figurat) ivire, (figurat) răpire, (învechit și regional) suflecătură, (învechit) alungare, (învechit) ardicare, (învechit) aridicare, (învechit) înviere, (învechit) mutare, (învechit) preamărire, (învechit) provivasire, (învechit) rădicare, (învechit) răsărit, (învechit) redicare, (învechit) sănătoșare, (învechit) tămăduință, (învechit) văznesenie, (învechit) vracevanie, (livresc) edificare, (popular) ispas, (popular) sculare, (popular) tămăduială.
Înălțare, substantiv
Sinonime:
ascensiune, avansare, clădire, construcție, construire, creștere, durare, înaintare (în rang), înălțat, mărire, promovare, ridicare, suire, suit, urcare, urcat, zidire, (figurat) dezvoltare, (figurat) lăudare, (figurat) progres, (figurat) slăvire, (figurat; învechit) aroganță, (învechit) încălecare, (învechit) înscăunare, (învechit) nălțare, (învechit) provivasire, (învechit) urcare pe tron, (învechit) văznesenie, (învechit; ca titulatură) Alteță, (livresc) edificare, (popular) Ispas; (Înălțarea Sfintei Cruci) Ziua Crucii, (popular) cârstov.
