Arendare
Arendare, substantiv
Sinonime: arendat, dare în arendă, luare în arendă, (învechit și regional) arândare, (învechit şi regional) năimeală, (învechit) arendăluire, (învechit) arenduire, (învechit) subarendare, (învechit, în Moldova) împosesuire.  
 

Locaţie
Locaţie, substantiv feminin
Sinonime: aranjare, arendare, chirie, concesiune, dispunere, închiriere, leasing, reînchiriere, (învechit și regional) năiem, (învechit și regional) năimeală, (învechit și regional) simbrie, (învechit) năimire, (învechit) orânduire, (Transilvania) tapșă, (variantă) locațiune.  
 
Năimeală
Năimeală, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: angajament, angajare, arendare, arendă, chirie, închiriere, locație, plată (în natură), tocmeală, (variantă) namală, (variantă) năimală, (variantă) nămală.  
 
Arendăluire
Arendăluire, substantiv (învechit)
Sinonime: arendare.  
 
Împosesuire
Împosesuire, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: arendare.  
 
Orândărie
Orândărie, substantiv (învechit)
Sinonime: arendare, luare în orândă (arendă).  
 
Apalt
Apalt, substantiv (învechit)
Sinonime: arendare, (luare în) arendă, concesiune.  
 
Arândare
Arândare, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: arendare.  
 
Arenduire
Arenduire, substantiv (învechit)
Sinonime: arendare.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar