Alerga, verb
Sinonime: a goni, a alunga, a fugi, a o lua la picior, a merge repede.  Alergare, substantiv
Sinonime: alergătură, alungare, cavalcadă, cursă, footing, fugă, galopadă, galopare, goană, jogging, omnium, peregrinare, semifond, sprint, steeple-chase, turf, umblătură, umblet, urmărire, (Banat) prepurtare, (Bucovina) scopcă, (învechit și figurat) osteneală, (învechit) apelare, (învechit) curs, (învechit) repeziș, (învechit) repezitură, (prin Transilvania) ștrapă, (regional) încurare, (regional) ștrapaț; (loc de alergare) hipodrom.  Alergătoare, substantiv
Sinonime: atletă, curieră, (învechit) loc de alergare, (învechit) parc de vânătoare, (prin Transilvania) leancă (la războiul de ţesut), (regional) pârpăriță.  Alergător, substantiv
Sinonime: atlet, cal de curse, curier, hurdler, sprinter, (învechit și regional) alergău.  Alergătură, substantiv feminin
Sinonime: alergare, zor, goană, fugă, deplasare.  Alergău, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: alergător.  

---

Cavalcadă, substantiv feminin
Sinonime: călărire, goană, fugă, alergare de cai.  Cure, verb
Sinonime: (regional) a alerga, a curge, a fugi, a goni.  Cursă, substantiv feminin
Sinonime: capcană, laţ; (figurat) ademenire, atragere, ispitire, momire, manevră, înscenare, uneltire; alergare, raliu, regată, competiţie, coridă, turf; urmărire.  Drum, substantiv neutru
Sinonime: alergătură, cale (de comunicație terestră), călătorie, cursă, deplasare, itinerar, parcurs, rută, stradă, șosea, traiect, traiectorie, traseu, voiaj, (astăzi rar) marșrut, (drum-de-fier) cale ferată, (învechit și regional) potecă, (învechit) plimbare, (învechit) umblet, (învechit, în Moldova) șleau, (popular) șină, (regional) ruscă, (Transilvania, Bucovina și Banat) ștrec.  Fugă, substantiv feminin
Sinonime: alergare, alergătură, dezertare, evadare, goană, refugiu, repezeală, repezitură, scăpare, viteză, (Bucovina) scopcă, (figurat) zbor, (învechit) repeziş.

Fuga, adverb
Sinonime: curând, iute, în grabă, într-un ritm rapid, repede.  Fugări, verb
Sinonime: a alerga, a goni, a hăitui, a pune pe fugă, a urmări, (rar) a prigoni, (învechit şi regional) a pripi, (prin Transilvania) a păfuga, a poteri.  Fugi, verb
Sinonime: a alerga, a curge, a dezerta, a dispărea, a evada, a evita, a goni, a merge în fugă, a o întinde, a o lua la goană, a o șterge, a o tuli, a ocoli, a scăpa (din), a se căra, a se eschiva, a se feri, a se mătrăși, a se mişca repede, a se perinda, a se refugia, a se scurge (rapid), a se sustrage, a trece prin faţa ochilor, a trece (repede), (Bucovina) a scopci, (despre anumite lichide) a da în foc, (familiar) a se cărăbăni, (învechit și regional) a cure, (popular) a lipsi, (regional) a (se) încura; (locuţiune) (a fugi în lume) a pleca de acasă; (locuţiune) (a fugi printre degete) a-i aluneca cuiva ceva din mână, (figurat) a nu se lăsa prins.

Fugi, interjecție
Sinonime: pleacă, (popular) tiva, (prin nord-estul Olteniei) tiutiu; (locuţiune) (fugi de-aici!) pleacă! nu mai spune!; (locuţiune) (fugi de-acolo!) da` de unde! nici gând să fie așa!  Galop, substantiv neutru
Sinonime: alergare, alură, canter, fugă, galopadă, goană, (Bucovina) scopcă, trap, trot.  Galopa, verb
Sinonime: a alerga, a fugi, a goni, a o lua la galop, a trapa, a trota, (Bucovina) a scopci; (despre motoare) a funcționa neuniform, a funcționa neregulat.  Galopadă, substantiv feminin
Sinonime: cursă, goană, alergare.  Goană, substantiv feminin
Sinonime: alergătură, cursă, fugă, haită, hăituire, vânătoare, viteză, (figurat) zbor; montă; prigoană, persecuție.  Goni, verb
Sinonime: a alerga, a alunga, a căuta, a chinui, a fugări, a fugi (după cineva), a hăitui, a izgoni, a mâna, a pune pe fugă, a respinge, a sâcâi, a se grăbi, a surghiuni, a urmări (în fugă); a împerechea, a se împreuna.  Rula, verb
Sinonime: a înfăşura, a face sul, a învălătuci; a se desfăşura, a se proiecta; a circula, a alerga, a avea viteză.  Umblet, substantiv neutru
Sinonime: alergătură, călătorie, călcătură, colindare, comportament, comportare, conduită, cutreierare, deplasare, drum, intrigă, maşinaţie, mers, (învechit şi popular) mersură, (rar) mersătură, mişcare, pas, păşit, purtare, umblătură, uneltire, voiaj.  Urmărire, substantiv feminin
Sinonime: goană, alergare, fugărire; supraveghere, control, pândire, spionare.  Zbengui, verb
Sinonime: a se juca, a se hârjoni, a zburda, a alerga.  Zbura, verb
Sinonime: a alerga, a goni, a fugi, a (se) repezi; a trece, a (se) succeda.  Zburda, verb
Sinonime: a sălta, a alerga, a nu-şi găsi locul; a se zbengui, a se ţine de nebunii.  Acarinată (acarinate), substantiv feminin
Sinonime: păsăre alergătoare, ratită.  Atletism, substantiv
Sinonime: (sport) alergare, atletică, biatlon, cros, decatlon, haltere, heptatlon, maraton, marș, pentatlon, săritură cu prăjina, săritură în înălțime, săritură în lungime, semifond, sprint, triatlon, triplu salt.  Sprint, substantiv
Sinonime: (sport) accelerație, alergare rapidă, probă de viteză.  Sprinter, substantiv
Sinonime: (sport) atlet, alergător, curier, ciclist, sportiv, urmăritor, iepure.  Sprinta, verb
Sinonime: (sport) a accelera, a mări viteza, a alerga.  Scopci, verb
Sinonime: a alerga, a fugi, a galopa, a goni.  Scopcă, substantiv
Sinonime: alergare, alergătură, fugă, galop, goană.  Umblătură, substantiv
Sinonime: alergătură, mers, umblare, umblat, umblet.  Sportiv, substantiv
Sinonime: alergător, alpinist, aruncător, atlet, baschetbalist, biatlonist, biciclist, boxer, caiacist, canotier, canotor, călăreț, ciclist, crosist, culturist, dansator, deltaplanist, fotbalist, gimcanist, gimnast, halterofil, handbalist, hocheist, înotător, jucător, judocan, karateka, karatist, luptător, motocrosist, oinist, parașutist, patinator, patinor, pescar, pilot, plonjor, poloist, pugilist, rugbist, săritor, schior, scrimer, scrimeur, spadasin, sulițaș, surfist, șahist, tenisman, triatlonist, voleibalist, yoghin, (englezism) sportsman.  Ștrapaţ, substantiv
Sinonime: (regional) alergare, alergătură, caznă, chin, corvadă, efort, forțare, fugă, goană, muncă, osteneală, sforțare, silință, strădanie, străduință, trudă, umblătură, umblet, zbatere.

Strapaț, substantiv
Sinonime: (regional) arșiță.  Ștrapă, substantiv
Sinonime: (regional) alergare, alergătură, fugă, goană, muncă, osteneală, umblătură, umblet.  Zbihui, verb
Sinonime: (regional) a clătina, a fi neastâmpărat, a scutura, a se juca (sărind și alergând), a se zbânțui, a se zbengui, a zburda, a zdruncina, a zgâlțâi, a zgudui.  Fuleu, substantiv
Sinonime: alergare, alură, mers, pas.  Repezitură, substantiv
Sinonime: alergare, alergătură, fugă, goană, (regional) răpezitură.  Prepurtare, substantiv (regional)
Sinonime: alergare, alergătură, fugă, goană, umblătură, umblet.  Încurare, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: alergare (de cai), cavalcadă, cursă, incursiune, năvală.  Zopoti, verb (regional)
Sinonime: a bate, a lovi mereu; a alerga de colo până colo, fără odihnă.  Cros, substantiv
Sinonime: alergare, ciclocros, footing, jogging; (box) directă; (învechit) cloș; (tenis) cross, lovitură în diagonală.  Fondist, substantiv
Sinonime: alergător de cursă lungă.  Mersătură, substantiv
Sinonime: alergătură, călcătură, mers, mișcare, pas, pășit, umblătură, umblet.  Jogging, substantiv
Sinonime: alergare, cros, cursă, footing.  Dudăi, verb (regional și învechit)
Sinonime: a alerga, a dudui, a fugări.

Dudăi, substantiv
Sinonime: dudău.  Repeziş, substantiv
Sinonime: clină, coastă, coborâș, costișă, muchie, pantă, povârniș, prăvăliș, pripor, scoborâș, versant, (figurat) șold, (învechit și regional) piază, (învechit și regional) prăvălac, (învechit și regional) scapăt, (învechit) bair, (învechit) povârnitură, (prin Muntenia) aplecuș, (regional) pieptan, (regional) pieptar, (regional) piezișea, (regional) povârghie, (regional) prăval, (regional) prăvălitură, (regional) răpăguș, (regional) repeguș, (regional) repez, (regional) repezină; alergare, alergătură, fugă, goană, mișcare violentă, năvală, (figurat) izbucnire, (figurat) precipitare; (variantă) răpeziș, (variantă) răpezuș, (variantă) ripeziș.  Zbuciumeală, substantiv
Sinonime: agitație, alergătură, clocot, forfotă, forfoteală, frământare, freamăt, învolburare, mișcare, tălăzuire, tumult, vuiet, zbatere, zbucium, zbuciumare.  Fâlfoteală, substantiv
Sinonime: forfoteală, forfotire, (regional) alergare.