Agam, adjectiv
Sinonime:
(biologie, botanică) asexuat, lipsit de sexualitate, (învechit) criptogam.
Agamandroecie, substantiv feminin
Sinonime:
(botanică) flori mascule şi sterile pe acelaşi individ.
Agameon, substantiv neutru
Sinonime:
(botanică) specie apomictică.
Agamet (agameţi), substantiv masculin
Sinonime:
(botanică) element de reproducere asexuat.
Agametangiu, substantiv neutru
Sinonime:
(botanică) corp de fructificaţie în care se dezvoltă agameţi.
Agametocit, substantiv neutru
Sinonime:
(botanică) celulă mamă dând naştere agamociţilor.
Agamic (agamică), adjectiv
Sinonime:
(botanică) rezultat fără proces de fecundaţie; reprodus pe cale asexuată; partenogenetic.
Agamie, substantiv feminin
Sinonime:
(botanică) sterilitate, nefertilitate.
Agamobiu, substantiv neutru
Sinonime:
(botanică) stadiul sporofitic în metageneză.
Agamocit, substantiv feminin
Sinonime:
(botanică) celulă reproductivă asexuată.
Agamogenetic (agamogenetică), adjectiv
Sinonime:
(botanică) rezultat pe cale asexuată.
Agamogeneză, substantiv feminin
Sinonime:
(botanică) reproducere fără proces sexual.
Agamoginoecie, substantiv feminin
Sinonime:
(botanică) flori femele şi sterile pe acelaşi individ.
Agamogonie, substantiv
Sinonime:
(biologie) agamogeneză, reproducere asexuată, schizogonie.
Agamohipnospor, substantiv masculin
Sinonime:
(botanică) spor de rezistenţă rezultat pe cale asexuată.
Agamomonoecie, substantiv feminin
Sinonime:
(botanică) flori hermafrodite şi sterile pe acelaşi individ.
Agamont, substantiv masculin
Sinonime:
(botanică) individ format pe cale asexuată, producând agamociţi.
Agamospecie, substantiv feminin
Sinonime:
(botanică) specie care se înmulţeşte fără proces sexuat.
Epilepsie, substantiv
Sinonime:
(medicină) (învechit şi popular) nevoie, (popular, la plural) năbădăi, pedepsie, poceală, răutate, stropşeală, boala-copiilor, boală-rea, ceas-rău, ducă-se-pe-pustii, răul-copiilor, (învechit şi regional) stropşire, stropşitură, (regional) aboală, apucat, pricină, alte-alea, (prin Transilvania) agâmbală, (prin Muntenia) malaonie, (prin sudul Transilvaniei) supărare.
Partenogeneză, substantiv
Sinonime:
agamogonie, apomixie, geneageneză.
