Ţârcovnic, substantiv masculin
Sinonime: cântăreţ, dascăl de biserică, psalt, paracliser, pălămar.  

---

Crâsnic, substantiv
Sinonime: paracliser, țârcovnic; (pescuit) (popular) cristac, (regional) cercală, ciorpac, cristaş, difan, leşnic, leşteu, lingură, năpatcă, rociu, scărţaş, (Transilvania) comiheriu, (Moldova şi Transilvania) halău, (prin Oltenia) posfat, (prin Muntenia) prijineală.  Paracliser, substantiv masculin
Sinonime: țârcovnic, cântăreţ, capelan.  Psalt, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: cantor, cântăreţ, dascăl, diac, paracliser, protopsalt, ţârcovnic, (învechit) eclisiarh, (învechit) grămătic, (Transilvania) cantor, (Transilvania) făt.  Clisiarh, substantiv
Sinonime: paracliser, ţârcovnic.  Clisier, substantiv
Sinonime: paracliser, ţârcovnic.  Dascăl, substantiv
Sinonime: profesor, învăţător, institutor; (biserică) cântăreţ, diac, paracliser, psalt, ţârcovnic, (Transilvania) cantor, făt, (învechit) eclisiarh, grămătic; călăuză, îndrumător, povăţuitor, preceptor, sfătuitor, sfetnic.  Eclisiarh, substantiv
Sinonime: cântăreţ, dascăl, diac, paracliser, psalt, ţârcovnic.  Făt, substantiv
Sinonime: fetus, pui (de animal), prunc, băiat, cântăreţ, copil, dascăl, diac, fecior, fiu, paracliser, psalt, ţârcovnic, (Transilvania) sacristan.  Grămătic, substantiv
Sinonime: (învechit) cântăreţ, dascăl, diac, gramatician, lingvist, paracliser, psalt, scriitor de cancelarie, secretar, ţârcovnic, uricar.