Ţâşnire
Ţâşnire, substantiv
Sinonime: apariție, erupţie, irupere, irupţie, izbucnire, năvălire, răbufnire, săritură.  
 

Erupţie
Erupţie, substantiv feminin
Sinonime: ţâşnire, izbucnire, împroşcare, irupere, irupţie, năvălire, răbufnire, vulcanism; alergie; (astronomie) (erupţie cromosferică) erupţie solară.  
 
Săltătură
Săltătură, substantiv feminin
Sinonime: salt, săritură, zvâcnire, ţâşnire.  
 
Năvălire
Năvălire, substantiv
Sinonime: asalt, atac, erupție, invazie, irupere, irupție, iureș, izbucnire, înghesuială, năpustire, năvală, răbufnire, repezire, revărsare, țâșnire, (învechit și regional) șturm, (învechit) grabă, (învechit) năbușeală, (învechit) viteză.  
 
Zbughire
Zbughire, substantiv
Sinonime: fugă, țâșnire, (învechit) tulire.  
 
Răbufneală
Răbufneală, substantiv
Sinonime: bubuială, bufnitură, izbucnire, răbufnire, suflu puternic, țâșnire, (rar) răbufnitură, (regional) fermentație, (regional) răbuneală, (regional) răzbufneală, (regional) răzbugneală, (regional) răzbuneală, (regional) rebuvneală.  
 
Răbufnire
Răbufnire, substantiv
Sinonime: erupție, irupere, irupție, izbucnire, năvălire, răbufneală, răbufnit, țâșnire, (rar) răbufnitură.  
 
Țâșnit
Țâșnit, adjectiv
Sinonime: năpustit, sărit.

Țâșnit, substantiv
Sinonime: țâșnire.  
 
Izbucnire
Izbucnire, substantiv
Sinonime: declanșare, dezlănțuire, erupție, irupere, irupție, iscare, începere, năvălire, pornire, producere, răbufnire, smucire, stârnire, țâșnire, venire, zvâcnire, (învechit și regional) scornire, (învechit) izbâcnire, (învechit) izbucneală, (învechit) prorupere, (învechit) prorupție, (variantă) zbucnire.  
 
Erupere
Erupere, substantiv
Sinonime: azvârlire, azvârlit, erupție, izbucnire, prozărire, răbufnire, țâșnire, (învechit) erumpire.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar