Întunec, substantiv (învechit)
Sinonime:
beznă, întunecare, întunecime, întuneric, negură, obscuritate.
Întuneca, verb Sinonime:
a se însera, a cădea seara, a se înnopta; (figurat) a (se) posomorî, a (se) întrista, a (se) indispune; a eclipsa, a umbri; (figurat) a diminua, a (se) estompa.
Întunecăcios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
(despre culori) închis.
Întunecăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
eclipsă, întunecime, întuneric, (figurat) nebunie.
Întunecare, substantiv
Sinonime:
beznă, eclipsă, încruntare, obscurare, rătăcire, tulburare, (cinema) fondu.
Întunecat (întunecată), adjectiv
Sinonime:
cenușiu, confuz, difuz, echivoc, fără chef, fără lumină, haotic, imprecis, indefinit, indispus, încâlcit, închis, încruntat, încurcat, întristat, întunecos, mâhnit, mohorât, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, orb, pământiu, posomorât, rătăcit, sumbru, sur, tenebros, trist, tulburat, tulbure, vag, (popular) suriu, (regional) pământit, (regional) pământos.
Întunecător, adjectiv
Sinonime:
(figurat) orbitor.
Întunecime, substantiv
Sinonime:
beznă, eclipsă, ignoranță, întunecare, întuneric, lipsă de lumină, negură, obscuritate, umbră, (figurat) lipsă de cultură, (figurat) negru, (figurat) noapte, (învechit) întunec, (învechit) întunecăciune, (învechit) întunericime, (învechit, figurat) mulțime nenumărată, (livresc) tenebre, (rar) negureală, (Transilvania) șutic; (folosit ca apelativ; Întunecimea ta) Luminăția-Ta, Măria-Ta, Mârşăvia voastră.
Întunecos, adjectiv
Sinonime:
cufundat în întuneric, încâlcit, închis, înnegurat, înnorat, întunecat, întunecos, lipsit de lumină, mânios, mohorât, negru, neguros, noros, obscur, orb, pâclos, plumbuit, plumburiu, posomorât, urât, (figurat) încurcat, (figurat) sumbru, (învechit) noptos, (învechit) ponegrit, (livresc) tenebros, (rar) nepătruns.
Albastru (albastră), adjectiv Sinonime:
azuriu, bleu, vânăt; (familiar) sumbru, întunecat, neplăcut, rău.
Amurgi, verb Sinonime:
a (se) însera, a (se) întuneca, a asfinţi (soarele), a se face întuneric.
Beznă, substantiv feminin Sinonime:
întuneric, întunecime, negură; (figurat) neştiinţă, ignoranţă, necunoaștere.
Cenuşiu (cenușie), adjectiv
Sinonime:
fumuriu, gri, plumburiu, sur, (rar) prăfuriu, (popular) sein, şoreciu, (regional) siv, (Muntenia) fumur, (învechit) plumbiu, sângepiu, (turcism învechit) bozafer; întunecat, pământiu, (regional) pământit, pământos; (figurat) ceţos.
Ceţos (ceţoasă), adjectiv Sinonime:
întunecat, dens, opac; (figurat) tulbure, neclar, mohorât.
Confuz (confuză), adjectiv
Sinonime:
neclar, nedesluşit, tulbure, încurcat, vag, difuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încâlcit, nedefinit, neînţeles, nelămurit, neprecis, obscur, (figurat) întunecat, nebulos, neguros; (învechit) îngăimător, neauzit; (livresc) abscons.
Difuz (difuză), adjectiv
Sinonime:
împrăştiat, răspândit, risipit, confuz, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, nedesluşit, nelămurit, neprecis, vag, (figurat) surd, echivoc, haotic, încâlcit, încurcat, neînţeles, obscur, tulbure, (figurat) întunecat, nebulos, neguros, palid, potolit, slab, stins.
Eclipsa, verb Sinonime:
a întuneca, a acoperi, a umbri, a pune în umbră, a lăsa în umbră; (figurat) a întrece, a depăşi, a lăsa în urmă. Eclipsă, substantiv feminin Sinonime:
întunecime, întuneric, umbră, beznă, obscuritate.
Estompa, verb Sinonime:
a atenua, a se întuneca, a diminua, a slăbi, a se reduce, a se voala.
Fum, substantiv neutru
Sinonime:
brumă, ceață, dezinfectare, emanație, exhalație, fumerolă, fumigație, gaz, mofetă, negură, pâclă, praf, smog; (învechit) casă, cămin, gospodărie; (figurat) amăgire, deșertăciune, înceţoşare, întunecare; (figurat, la plural) aroganţă, făloșenie, fudulie, împăunare, înfumurare, îngâmfare, preţiozitate, trufie.
Fumuriu (fumurie), adjectiv
Sinonime:
brumăriu, cenuşiu întunecat, gri, sur-albăstrui; (la figurat) posomorât, mohorât.
Imprecis (imprecisă), adjectiv
Sinonime:
aproximativ, confuz, difuz, echivoc, evaziv, haotic, indefinit, indistinct, inexact, încâlcit, încurcat, neclar, neconturat, nedefinit, nedeslușit, neexact, neînțeles, nelămurit, neprecis, nesigur, obscur, tulbure, vag, (figurat) întunecat, (figurat) nebulos, (figurat) neguros, (figurat) surd, (livresc) abscons.
Înăcrit (înăcrită), adjectiv Sinonime:
posac, ursuz, întunecat, acru.
Înceţoşa, verb
Sinonime:
(regional) a se îmbura; (figurat) a se împăienjeni, a se înnegura, a se tulbura, a se întuneca.
Închide, verb Sinonime:
a încuia, a fereca, a claustra, a bara; a izola, a îngrădi, a împrejmui; a se întuneca, a se înnora; a opri, a termina, a pune capăt, a încheia, a sfârşi; (figurat) a cuprinde, a conţine.
Închis (închisă), adjectiv Sinonime:
încuiat, ferecat, prins, barat; îngrădit, împrejmuit, izolat; stătut, viciat; înnourat, întunecat; (figurat) posac, ursuz, antipatic.
Înnegri, verb Sinonime:
a da cu negru, a face negru, a cerni, a întuneca; a (se) bronza, a pârli; (figurat) a ponegri, a huli, a denigra, a încondeia, a bârfi, a calomnia.
Înnegura, verb Sinonime:
a întuneca, a înceţioşa, a (se) acoperi; (figurat) a (se) posomorî, a (se) întrista, a deveni melancolic.
Înnopta, verb Sinonime:
a se face noapte, a se întuneca, a cădea noaptea; a petrece noaptea, a mânca, a dormi la (cineva).
Înnora, verb Sinonime:
a se acoperi de nori, a se întuneca, a se învolbura; a se umple de probleme.
Mohorî, verb
Sinonime:
a deveni trist, a se amărî, a se cătrăni, a se închide, a se încrunta, a se înnegri, a se înnegura, a se înnora, a se întrista, a se întuneca, a se mâhni, a se posomorî, a se scârbi, a se schimba în rău, a se strica, a colora în stacojiu, a deveni roșu-închis.
Mohorât (mohorâtă), adjectiv
Sinonime:
amărât, chiorâș, demoralizant, deprimant, descurajant, dezolant, dezolator, îmbufnat, închis, încruntat, înnegurat, înnorat, întristat, întunecat, întunecos, melancolic, neguros, noros, pâclos, plumbuit, plumburiu, posac, posomorât, roşu-închis, roșu-vânăt, stacojiu, sumbru, supărat, sur, trist, urât, (învechit) ponegrit, (popular) suriu, (învechit) mohurât; (sânge mohorât) antrax, cărbune, dalac, pustulă malignă.
Nedesluşit (nedeslușită), adjectiv
Sinonime:
bolborosit, confuz, difuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încâlcit, încurcat, îngăimat, mormăit, nearticulat, neclar, nedefinit, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, tulbure, vag, (figurat) greu de înțeles, (figurat) întunecat, (figurat) lipsit de claritate, (figurat) morfolit, (figurat) nebulos, (figurat) neguros, (figurat) surd, (învechit) îngăimător, (învechit) neauzit.
Negru (neagră), adjectiv Sinonime:
brunet, oacheş, negricios, negriu, negruţ; (regional) murdar, jegos, nespălat; (figurat) întunecat, întunecos, obscur.
Negură, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) întuneric, obscuritate, beznă, întunecime.
Neguros (neguroasă), adjectiv
Sinonime:
ceţos, confuz, difuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încâlcit, încruntat, încurcat, înnegurat, înnorat, întunecat, învăluit de negură, mohorât, neclar, nedefinit, nedeslușit, neguriu, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, pâclos, plin de negură, posomorât, trist, tulbure, vag.
Nelămurit (nelămurită), adjectiv
Sinonime:
confuz, difuz, dubios, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încâlcit, încurcat, neclar, nedefinit, nedesluşit, nedumerit, neînţeles, neprecis, obscur, tulbure, vag, (figurat) întunecat, (figurat) nebulos, (figurat) neguros, (figurat) surd.
Noapte, substantiv feminin Sinonime:
întuneric, întunecime, beznă.
Noptatic (noptatică), adjectiv Sinonime:
nocturn, de noapte, întunecat, întunecos.
Noros (noroasă), adjectiv Sinonime:
înnorat, (figurat) posomorât, întunecat, trist, posac, mohorât.
Obnubilație, substantiv feminin
Sinonime:
(medicină) întunecare, obnubilare, umbrire, (învechit) obnubilațiune.
Obscur (obscură), adjectiv Sinonime:
întunecos, întunecat; nedesluşit, neclar, de neînţeles, abscons; necunoscut, fără importanţă, mediocru.
Opac (opacă), adjectiv Sinonime:
întunecat, netransparent; acoperit; (figurat) mărginit, obtuz, incult, redus.
Orb (oarbă), adjectiv Sinonime:
chior; instinctiv, iraţional, necontrolat; întunecos, neclar, învăluit.
Pământiu (pământie), adjectiv
Sinonime:
cadaveric, cenușiu, galben, întunecat, livid, palid, (regional) pământit, (regional) pământos.
Pâclos (pâcloasă), adjectiv Sinonime:
ceţos, neguros, întunecat.
Plumbui, verb
Sinonime:
a închide, a plomba, a sigila, (argou) a împușca, (învechit) a plumbi; (figurat) a înnegri, a întuneca, a mohorî.
Plumburiu (plumburie), adjectiv
Sinonime:
cenuşiu, fumuriu, gri, încețoșat, închis, înnegurat, înnorat, întunecat, întunecos, mohorât, neguros, noros, pâclos, plumbuit, posomorât, sur, urât, (învechit) plumbiu, (învechit) ponegrit, (învechit) sângepiu, (Muntenia) fumur, (popular) sein, (popular) șoreciu, (rar) prăfuriu, (regional) siv, (turcism învechit) bozafer.
Posomorî, verb Sinonime:
a se întrista, a se supăra; a se întuneca, a se mohorî, a se înnegura.
Posomorât (posomorâtă), adjectiv Sinonime:
indispus, trist, mohorât, morocănos, mahmur; dezolant, sumbru, întunecat.
Sumbru (sumbră), adjectiv Sinonime:
întunecat, întunecos, neguros; (figurat) posomorât, trist, mâhnit, îngândurat.
Şters (ștearsă), adjectiv Sinonime:
(figurat) neclar, fără culoare, fără strălucire, spălăcit, întunecat, fără contur; tocit, ros, fără rezonanţă, stins; fără calităţi, mediocru.
Tenebros (tenebroasă), adjectiv Sinonime:
întunecos, obscur; (figurat) misterios, neclar, ascuns.
Umbră, substantiv feminin Sinonime:
obscuritate, întunecime, loc răcoros, răcoare; fantomă, nălucă, mogâldeaţă, stafie; (figurat) iluzie, aparenţă, părere.
Umbri, verb Sinonime:
a face umbră, a ţine umbră, a adumbri; a (se) întuneca, a (se) contura; a deveni sumbru, a se întrista.
Umbrit (umbrită), adjectiv Sinonime:
umbros, fără soare, întunecos; voalat, retras.
Umbros (umbroasă), adjectiv Sinonime:
umbrit, fără soare, întunecos.
Vânăt (vânătă), adjectiv Sinonime:
albastru închis, plumburiu, bleumarin, întunecat; palid, livid, fără sânge.
Rătăcit (rătăcită), adjectiv
Sinonime:
pierdut, dezorientat; (figurat) absent, întunecat, tulburat.
Orbit, adjectiv
Sinonime:
lipsit de vedere, cu vederea slăbită; (la figurat) cu mintea întunecată, fără discernământ, scos din minți, înnebunit, zăpăcit; fermecat, fascinat, uluit.
Morn, adjectiv
Sinonime:
abătut, acoperit, întunecat, posomorât, sumbru.
Păianjeni, substantiv la plural
Sinonime:
pânză de păianjen, păienjeniș. Păianjeni, verb
Sinonime:
a se întuneca, a se acoperi de ceață; a (se) împăienjeni.
Obnubilat, adjectiv
Sinonime:
(medicină; despre vedere, memorie) întunecat, slăbit, umbrit.
Obnubila, verb
Sinonime:
(despre vedere, memorie) a (se) întuneca, a deveni mai slab, a se umbri, a slăbi, a-și pierde starea normală.
Noptatec, adjectiv
Sinonime:
întunecat, întunecos, nocturn, (variantă) noptatic.
Noptos, adjectiv
Sinonime:
întunecat, întunecos, obscur, sumbru.
Semiobscur, adjectiv
Sinonime:
insuficient luminat, întunecos, pe jumătate obscur, semiluminos; (figurat) ascuns, parțial neclar, tainic.
Nouros, adjectiv
Sinonime:
cu nori, înnorat, noros, plin de nori; confuz, întristat, întunecat, neclar, obscur, posomorât.
Posăceală, substantiv
Sinonime:
încruntare, întristare, întunecare, mâhnire, morocăneală, posăcie, posomoreală, tristețe, ursuzenie, ursuzlâc.
Întunericime, substantiv
Sinonime:
(învechit) beznă, eclipsă, întunecare, întunecime, întuneric, negură, obscuritate.
Beznic, adjectiv
Sinonime:
(învechit) întunecat, negru.
Negureală, substantiv
Sinonime:
(popular) beznă, ceață, întunecare, întunecime, întuneric, nebulozitate, negură, negureaţă, obscuritate, pâclă.
Negureaţă, substantiv
Sinonime:
(rar) ceață, întunecime, negură, negureală, pâclă.
Ponegrit, adjectiv
Sinonime:
bârfit, calomniat, defăimat; închis, înnegurat, înnorat, întunecat, întunecos, mohorât, negru, neguros, noros, pâclos, plumbuit, plumburiu, posomorât, urât.
Înnegrire, substantiv
Sinonime:
bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, bronzare, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, înnegreală, întunecare, murdărire, pătare, ponegreală, ponegrire, șoaptă, voalare, (popular) cernire, (popular) cernit, (regional) cerneală.
Obscuritate, substantiv
Sinonime:
ambiguitate, amfibologie, beznă, confuzie, echivoc, hermetism, imprecizie, întunecare, întunecime, întuneric, mediocritate, neclaritate, negură, nelămurire, neprecizie, umbră, (figurat) nebulozitate, (figurat) negru, (figurat) noapte, (învechit) întunec, (învechit) întunericime, (livresc; la plural) tenebre, (rar) negureală, (Transilvania) șutic.
Fondu, substantiv
Sinonime:
(cinema) degrade, degradeu, întunecare.
Obscurat, adjectiv
Sinonime:
ascuns, eclipsat, întunecat, obscurizat, ocultat, opacifiat.
Brumos, adjectiv (învechit)
Sinonime:
cețos, cu brumă, friguros, întunecat, neguros.
Obtenebra, verb
Sinonime:
a eclipsa, a întuneca, a obscura.
Obscura, verb
Sinonime:
a eclipsa, a estompa, a face obscur, a face să devină neclar, a înnora, a întuneca, a obtenebra, a oculta, a opacifia, a voala, (învechit) a îmbruma, (învechit) a ofusca.
Înnorare, substantiv
Sinonime:
acoperire cu nori, înnourare, întunecare; (la figurat) întristare, mâhnire, posomoreală, tristețe.
Obscuriza, verb
Sinonime:
a camufla, a face obscur, a întuneca, a obscura, a obtenebra, a oculta.
Obscurizare, substantiv
Sinonime:
ascundere, camuflare, eclipsare, înnegrire, întunecare, obscurare, obscuritate, ocultație, ofuscare, opacifiere.
Afumare, substantiv
Sinonime:
acoperire cu un strat de fum, afumat, afumătură, descântare (cu fum), expunere la fum, înnegrire (de fum), (popular și familiar) îmbătare, (tehnică) întunecare.
Înmurgi, verb (învechit)
Sinonime:
a amurgi, a însera, a scăpăta, a se întuneca.
Încruntare, substantiv
Sinonime:
încrețire, întunecare, mohoreală, posomoreală, (rar) posăceală; (învechit) înroșire (de sânge), însângerare, sângerare, sângerat, sângerătură; (învechit) crestare, mușcare, tăietură, tundere.
Întunerici, verb (învechit)
Sinonime:
a se înnopta, a se întuneca, (variantă) a se întunereca.
Întunerecime, substantiv (învechit)
Sinonime:
întunecime, întunereceală, întuneric, (variantă) întunericime.
Întunericos, adjectiv (învechit)
Sinonime:
întunecat, întunecos, (variantă) întunerecos.
Întunereceală, substantiv (învechit)
Sinonime:
întunecime, întuneric, obscuritate, (variantă) întunericeală.
Îmbezna, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a arunca în prăpastie; a se face întuneric, a se întuneca; (variantă) a îmbezni.
Îmbezni, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a îmbezna, a întuneca.
Îmbeznare, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
întunecare, (variantă) îmbeznire.
Îmbeznire, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
(despre minte) întunecare, tulburare.
Ebluisa, verb
Sinonime:
(despre lumină) a întuneca vederea, a lua ochii, a orbi; (la figurat) a surprinde, a uimi, a ului.
Ebluisare, substantiv
Sinonime:
întunecare (momentană), orbire; (figurat) surprindere, (figurat) uluire.
Tenebrozitate, substantiv
Sinonime:
întunecime, tenebritate.
Pământit, adjectiv (regional)
Sinonime:
cenușiu, întunecat, palid, pământiu; calic, necăjit, nevoiaș, prăpădit, sărac, sărman; (variantă) pămânțit, (variantă) pămințit.
Pământos, adjectiv (regional)
Sinonime:
cenușiu, întunecat, pământiu; (învechit) teros.
Opăcire, substantiv
Sinonime:
buimăcire, derutare, inducere în eroare, ispitire, înnebunire, necăjire, potolire, reținere; întunecime, opacitate.
Negriciune, substantiv
Sinonime:
întunecime, negru; loc întunecos, spațiu întunecos.
Întunereca, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a (se) face întunecos, a (se) întuneca, (variantă) a (se) întunereci, (variantă) a (se) întunerici, (variantă) a (se) înturereca.
Întunericeală, substantiv (învechit)
Sinonime:
întunecime, întuneric, obscuritate, (variantă) întunereceală.
Întunerecire, substantiv (popular)
Sinonime:
întunecare, (variantă) întunericire.
Mohorâciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
embu, nuanță întunecată, nuanță neagră, (învechit) mohorăciună, (medicină) scarlatină.
Posomoreală, substantiv
Sinonime:
indispoziție, încruntare, îngrijorare, întristare, întunecare, mahmureală, mâhnire, melancolie, mohoreală, morocăneală, posăcie, posomorâre, tristețe, ursuzenie, (figurat) înnorare, (învechit) ursuzlâc, (rar) posăceală, (rar) posoceală, (rar) vreme întunecată (și ploioasă), (variantă) posomorală.
Lurid, adjectiv
Sinonime:
întunecat, întunecos, mohorât, negru, obscur, sumbru; brun deschis, galben palid.
Orbecăială, substantiv
Sinonime:
bâjbâială, bâjbâire, bâjbâit, bâjbâitură, dibuială, dibuire, dibuit, întunecime, orbecăire, orbecăit, (învechit și regional) orbecare.
Posomorâre, substantiv
Sinonime:
încruntare, înnorare, întristare, întunecare, posomoreală, (învechit) posomorire.
