Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Inde
Inde, conjuncție
Sinonime: unde.  
Îndeajuns
Îndeajuns, adverb
Sinonime: destul, suficient, cât trebuie, îndestul.  
Îndeaproape
Îndeaproape, adverb
Sinonime: cu atenţie, minuţios, meticulos, exigent.  
Indecent (indecentă)
Indecent (indecentă), adjectiv
Sinonime: necuviincios, impudic, neruşinat, imoral.  
Indecență
Indecență, substantiv
Sinonime: impudicitate, impertinență, impudoare, lascivitate, obscenitate, pornografie.  
Indecis (indecisă)
Indecis (indecisă), adjectiv
Sinonime: nehotărât, şovăielnic, ezitant, nesigur.  
Indecizie
Indecizie, substantiv
Sinonime: codeală, codire, ezitare, fluctuație, îndoială, nehotărâre, pregetare, șovăială, șovăire, (variantă) indeciziune.  
Indeciziune
Indeciziune, substantiv
Sinonime: indecizie.  
Indefectibil
Indefectibil, adjectiv
Sinonime: constant, fidel, inebranlabil, loial, solid.  
Indefinibil
Indefinibil, adjectiv
Sinonime: de nedefinit, indefinisabil, nedefinibil, nedeterminat, nelămurit, neprecis.  
Indefinisabil
Indefinisabil, adjectiv
Sinonime: inclasabil, indefinibil, indescriptibil, indeterminabil, indicibil, inefabil, inexprimabil, nedefinibil.  
Indefinit (indefinită)
Indefinit (indefinită), adjectiv
Sinonime: nedefinit, vag, nelămurit, neprecis, aproximativ.  
Indelebil
Indelebil, adjectiv
Sinonime: durabil, imortal, imperisabil, inalterabil, indestructibil, indisolubil, neșters, neuitat, permanent, perpetual, perpetuu, persistent.  
Indelebilitate
Indelebilitate, substantiv
Sinonime: durabilitate.  
Îndelete
Îndelete, adverb
Sinonime: cu încetul, fără grabă, fără zor, nepripit.  
Îndeletnici
Îndeletnici, verb
Sinonime: a se ocupa, a practica, a face o meserie.  
Îndeletnicire
Îndeletnicire, substantiv feminin
Sinonime: ocupaţie, profesie, meserie; preocupare, grijă, solicitudine.  
Indelicat
Indelicat, adjectiv
Sinonime: deloial, grosier, grosolan, lipsit de delicatețe, mojic, nedelicat, nepoliticos.  
Indelicateţe
Indelicateţe, substantiv
Sinonime: atitudine nedelicată, brutalitate, gest nedelicat, grosolănie, impoliteță, lipsă de delicatețe, mitocănie, nedelicatețe, vulgaritate, (variantă) indelicateță.  
Îndelung
Îndelung, adjectiv
Sinonime: îndelungat, lung, prelung, prelungit, (învechit) prelungitor, (regional) uitat.

Îndelung, adverb
Sinonime: îndelungat, lung, mult, multă vreme.  
Îndemână
Îndemână, adverb
Sinonime: uşor, comod, potrivit, convenabil.  
Îndemânare
Îndemânare, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, dexteritate, iscusinţă, pricepere.  
Îndemânatic (îndemânatică)
Îndemânatic (îndemânatică), adjectiv
Sinonime: priceput, iscusit, abil, expert, dibaci, descurcăreţ, isteţ.  
Îndemn
Îndemn, substantiv neutru
Sinonime: stimulent, imbold, îmboldire, chemare.  
Indemn (indemnă)
Indemn (indemnă), adjectiv
Sinonime: (termen juridic) intact, nevătămat, sănătos și sigur, teafăr.  
Îndemna
Îndemna, verb
Sinonime: a îmboldi, a stimula, a încuraja.  
Indemnitate
Indemnitate, substantiv
Sinonime: alocație, compensare, restituire, indemnizare, indemnizaţie; (prin extindere) onorariu, plată, prestație, retribuție, remunerație, salariu, soldă.  
Indemniza
Indemniza, verb
Sinonime: a compensa, a contrabalansa, a despăgubi, a expia, a înzestra cu o indemnizație, a plăti, a rambursa, a repara, a se achita.  
Indemnizabil
Indemnizabil, adjectiv
Sinonime: plătibil, rambursabil.  
Indemnizare
Indemnizare, substantiv
Sinonime: compensare, compensație, daune, despăgubire, indemnizaţie, reparație, (rar) indemnitate, (variantă) îndemnizare.  
Indemnizaţie
Indemnizaţie, substantiv
Sinonime: clearing, compensare, compensație, daune, despăgubire, indemnizare, reparație, (învechit) dezinteresare, (rar) indemnitate, (variantă) indemnizațiune, (variantă) îndemnizație.  
Îndemonit
Îndemonit, adjectiv (învechit)
Sinonime: îndrăcit.  
Indemonstrabil
Indemonstrabil, adjectiv
Sinonime: axiomatic, contestabil, dubios, echivoc, evident, intuitiv, inverificabil, nedemonstrabil, neverificabil.  
Indenegabil
Indenegabil, adjectiv
Sinonime: indeniabil.  
Indeniabil
Indeniabil, adjectiv
Sinonime: de netăgăduit, evident, flagrant, incontestabil, indenegabil, indiscutabil, indubitabil, irefutabil, manifest.  
Îndeosebi
Îndeosebi, adverb
Sinonime: mai ales, mai cu seamă, în special.  
Îndepărta
Îndepărta, verb
Sinonime: a înlătura, a concedia, a elimina, a da deoparte; a se abate, a o lua razna.  
Îndepărtare
Îndepărtare, substantiv
Sinonime: abatere, anulare, concediere, curățare, demitere, depărtare, destituire, deviație, deviere, dezlipire, distanțare, eliminare, evitare, excludere, împiedicare, înlăturare, mutare, ocolire, preîntâmpinare, prevenire, rărire, ridicare, ridicat, schimbare, scoatere, spațiere, suprimare, ștergere, tăiere, (figurat) scuturare, (învechit și familiar) mazilire, (învechit și familiar) mazilit, (rar) prevenție.  
Îndepărtat
Îndepărtat, adjectiv
Sinonime: concediat, depărtat, distanțat, situat la mare distanță, venit de departe.  
Independent (independentă)
Independent (independentă), adjectiv
Sinonime: autonom, neatârnat, liber, eliberat, descătuşat, dezrobit, emancipat, de sine-stătător.  
Îndeplini
Îndeplini, verb
Sinonime: a săvârşi, a înfăptui, a efectua, a executa, a realiza, a face.  
Îndesa
Îndesa, verb
Sinonime: a înghesui, a presa, a îngrămădi; a bătuci, a bătători, a înfunda; a se îmbulzi, a se aglomera; a se îngroşa, a se învârtoşa.  
Îndesat (îndesată)
Îndesat (îndesată), adjectiv
Sinonime: apăsat, presat, accentuat; des, compact, greu; puternic, masiv, solid, forte.  
Indescifrabil (indescifrabilă)
Indescifrabil (indescifrabilă), adjectiv
Sinonime: neciteţ, de neînţeles, ilizibil, încurcat.  
Indescriptibil (indescriptibilă)
Indescriptibil (indescriptibilă), adjectiv
Sinonime: de nedescris, imens, uriaş, copleşitor.  
Îndesi
Îndesi, verb
Sinonime: a spori, a înmulţi, a aglomera.  
Indeşirabil
Indeşirabil, adjectiv
Sinonime: nedeşirabil, rezistent.  
Îndesoare
Îndesoare, substantiv
Sinonime: (regional) aplecat, constipație, diaree, helioză, indigestie, insolație.  
Indestructibil
Indestructibil, adjectiv
Sinonime: durabil, etern, inamovibil, incasabil, incasant, indefectibil, indelebil, indisolubil, inextirpabil, infrangibil, inuzabil, ireductibil, nedestructibil, perpetuu, rezistent, robust, trainic.  
Îndestul
Îndestul, adverb
Sinonime: suficient, deajuns, din abundenţă, mult, destul.  
Abatere (abateri)
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime: îndepărtare, deplasare, aberaţie, anomalie, deformare, derivă, ocolire; infracţiune, contravenţie, încălcare (de norme).  
Aberant (aberantă)
Aberant (aberantă), adjectiv
Sinonime: greşit, eronat, denaturat, absurd, anormal, derezonabil, nebunesc, grotesc, ilogic, paradoxal, stupid; care diferă, care se abate (de la normal), care se îndepărtează de normal.  
Aberaţie (aberaţii)
Aberaţie (aberaţii), substantiv feminin
Sinonime: eroare, rătăcire, absurditate, elucubrație, anomalie, anormalitate, demență, dereglare, nebunie, idioțenie, iluzie, non-sens, sofism, stupiditate; abatere, depărtare, deturnare, deviere; îndepărtare de adevăr; (aberație cromatică) cromatism; (aberație vizuală) astigmatism.  
Abil (abilă)
Abil (abilă), adjectiv
Sinonime: agil, competent, îndemânatic, iscusit, descurcăreţ, dotat, isteţ, priceput, destoinic, dibaci, subtil.  
Abilitate (abilități)
Abilitate (abilități), substantiv feminin
Sinonime: agilitate, ușurință, îndemânare, pricepere, destoinicie, iscusinţă, dibăcie, ingeniozitate, virtuozitate; (la plural) deprinderi, obiceiuri, șmecherii, șiretlicuri; (termen juridic) aptitudine legală, delegație, împuternicire, mandat, procură.  
Abordabil (abordabilă)
Abordabil (abordabilă), adjectiv
Sinonime: accesibil, la îndemână, rezonabil, primitor.  
Abundenţă
Abundenţă, substantiv feminin
Sinonime: acumulare, multitudine, belşug, bogăţie, îndestulare, surplus, îmbelşugare, opulență, cantitate, prosperitate.  
Accesibil (accesibilă)
Accesibil (accesibilă), adjectiv
Sinonime: abordabil, practicabil, convenabil, elementar, simplu, ușor, inteligibil, la îndemână.  
Activitate
Activitate, substantiv feminin
Sinonime: acţiune, afacere, exercițiu, funcție, îndeletnicire, job, muncă, ocupaţie, operațiune, profesie.  
Alunga
Alunga, verb
Sinonime: a izgoni, a goni, a fugări, a pune pe fugă, a îndepărta, a înlătura, a expulza, a trimite departe, a surghiuni.  
Apel
Apel, substantiv neutru
Sinonime: chemare, strigare, solicitare, îndemn, cerere, rugăminte, invitație (la ceva), revendicare, somație.  
Arunca
Arunca, verb
Sinonime: a azvârli, a îndepărta, a lepăda, a împrăştia, a lansa, a catapulta, a trimite, a proiecta; a se repezi, a se năpusti, a se precipita; a lapida.  
Asmuţi
Asmuţi, verb
Sinonime: a stârni, a aţâţa, a îndemna, a agita, a provoca, a întărâta.  
Autocefalie
Autocefalie, substantiv feminin
Sinonime: (bisericesc) independenţă, neatârnare, autoconducere.  
Azvârli
Azvârli, verb
Sinonime: a arunca, a lepăda, a înlătura, a îndepărta, a da deoparte, a se debarasa; a lansa, a proiecta, a catapulta.  
Bădărănie
Bădărănie, substantiv feminin
Sinonime: grosolănie, impolitețe, indelicatețe, mahalagism, mârlănie, mitocănie, mocofănism, mojicie, necuviință, nepoliteţe, râtănie, țărănie, vulgaritate, (figurat) necioplire, (învechit) grosime, (popular) mocofănie, (regional) modorănie.  
Bătători
Bătători, verb
Sinonime: a bătuci, a presa, a îndesa.  
Bătuci
Bătuci, verb
Sinonime: a bate bine, a bătători, a face se bătucească, a îndesa, a pilona, a presa, a se acoperi cu bătături, a se îngroșa, a tăpși, a transforma în bătătură; (despre fructe) a se înmuia, a se lovi, a se vătăma, a se zdrobi.  
Inamovibil (inamovibilă)
Inamovibil (inamovibilă), adjectiv
Sinonime: imobil, imuabil, indefectibil, irevocabil, permanent.  
Bold
Bold, substantiv neutru
Sinonime: ac; ţepuşă, ţeapă; împunsătură, înţepătură; (învechit) îndemn, imbold, impuls, stimul.  
Bondoc (bondoacă)
Bondoc (bondoacă), adjectiv
Sinonime: scurt şi îndesat, mic şi gros.  
Branșa
Branșa, verb
Sinonime: a racorda, a face un branşament, a face legătura, a conecta, a uni.

Branșă, substantiv feminin
Sinonime: meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; ramură, domeniu, sector de activitate, disciplină, specialitate, secțiune; aripă; ramificație.  
Breaslă
Breaslă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: asociaţie, organizație; tagmă, rang, cin; meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; branșă.  
Bucşi
Bucşi, verb (popular)
Sinonime: a îndesa, a ticsi, a înţesa; a burduşi, a îngrămădi.  
Buluci
Buluci, verb (reflexiv)
Sinonime: a se îmbulzi, a se înghesui, a se îngrămădi, a se împinge, a se aglomera, a se îndesa; a se strânge, a se aduna, a se concentra.  
Burduşi
Burduşi, verb
Sinonime: a îndesa, a umple (până la refuz), a ticsi, a îngrămădi; a bate, a snopi (în bătaie), a stâlci (în bătaie), a buşi; (reflexiv) a se crăpa, a se scoroji, a se coşcovi.  
Capabil (capabilă)
Capabil (capabilă), adjectiv
Sinonime: apt, în stare, dotat, înzestrat, valoros, destoinic, priceput, îndemânatic, talentat.  
Capacitate
Capacitate, substantiv feminin
Sinonime: forţă, tărie, posibilitate, putere; valoare, calitate; cuprindere, mărime, volum, întindere; aptitudine, pricepere, îndemânare, talent.  
Catalog
Catalog, substantiv neutru
Sinonime: afiș-catalog, album-catalog, bibliografie, caiet, caiet-catalog, catalog-album, catastif, codice, colecție, condică, director, discografie, filmografie, fişier, folder, ghid, index, inventar, listă, nomenclator, nomenclatură, registru, repertoriu, tabel, tablou.  
Căpătâi
Căpătâi, substantiv neutru
Sinonime: pernă; rost, situaţie, ocupaţie, îndeletnicire; sens, finalitate; capăt, cap, început, margine, sfârşit, extremitate.  
Căptuși
Căptuși, verb
Sinonime: a acoperi, a izola; a îndesa, a tixi; (familiar) a pune mâna, a prinde, a căpui, a înşfăca; (reflexiv) a se alege cu ceva, a se căpătui, a obţine, a dobândi; (figurat) a bate, a snopi, a stâlci.  
Către
Către, prepoziție
Sinonime: (local) asupra, înspre, la, spre, (învechit) despre, între, supra; (temporal) înspre, spre, (regional) asupra, (învechit) despre, înde; contra, împotriva, pentru.  
Câştig
Câştig, substantiv neutru
Sinonime: beneficiu, folos, avantaj, profit; salariu, leafă, indemnizaţie, venit, (prin Transilvania) mirişug, (învechit) ghelir, product, spor, (regional, figurat) mană, afacere, chilipir, pricopseală, (Transilvania şi Maramureș) haznă, (familiar) scofală.  
Compact (compactă)
Compact (compactă), adjectiv
Sinonime: dens, îndesat, plin.  
Concedia
Concedia, verb
Sinonime: a debarca, a destitui, a deposeda, a detrona, a licenția, a revoca, a îndepărta, a da afară, a elibera din funcţie, a mulțumi, a scoate, (învechit) a slobozi, (grecism învechit) a exoflisi, (familiar) a mătrăşi; a disponibiliza.  
Condei
Condei, substantiv neutru
Sinonime: creion, toc; (figurat) stil, talent, îndemânare la scris.  
Confuz (confuză)
Confuz (confuză), adjectiv
Sinonime: neclar, nedesluşit, tulbure, încurcat, vag, difuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încâlcit, nedefinit, neînţeles, nelămurit, neprecis, obscur, (figurat) întunecat, nebulos, neguros; (învechit) îngăimător, neauzit; (livresc) abscons.  
Consiliu
Consiliu, substantiv neutru
Sinonime: sfat, povață, îndemn, îndrumare; consfătuire, reuniune, adunare; (consiliu de miniştri) cabinet, executiv, guvern, (învechit) minister; primărie, (învechit) vornicie; învăţătură, povaţă, povăţuire, vorbă.  
Constrânge
Constrânge, verb
Sinonime: a sili, a obliga, a impune, a face, a forţa, (livresc) a soma, a violenta, (popular) a silnici, (învechit şi regional) a strânge, (prin Banat) a tipi, (învechit) a asupri, a îndemna, a necesita, a pripi, a silui, a strâmtora, (figurat) a presa; a nevoi, a supune, a condamna, (popular) a osândi; a reduce.  
Convinge
Convinge, verb
Sinonime: a lămuri; a-şi da seama, a recunoaște; a decide, a determina, a face, a hotărî, a îndupleca, (învechit) a îndemna, a pleca; a (se) asigura, a (se) încredinţa, (învechit) a (se) pliroforisi, a (se) siguripsi; (figurat) a se pătrunde.  
Creşte
Creşte, verb
Sinonime: a spori, a se dezvolta, a evolua; a educa, a îngriji un copil; a se umfla, a dospi; a se înălţa, (învechit şi popular) a odrăsli, a sălta, a (se) zburătăci, a trăi, a vegeta, a se regenera; (prin Transilvania) a scula; a cultiva, a înmulţi, a extinde, a (se) mări, (livresc) a (se) augmenta, a se îndesi, a majora, a (se) ridica, a se sui, a se urca, a se intensifica, a se înteţi, a se adânci; a avansa, a înainta, a progresa, a propăşi.  
Cuprinde
Cuprinde, verb
Sinonime: a îmbrăţişa, a prinde, a apuca cu braţele; a vedea, a înţelege, a cunoaşte; a învălui, a include, a conţine; a pune stăpânire, a cuceri, a ocupa, a captura, a înhăţa, a încercui, a îngloba; a avea, a intra, a merge, a încăpea, a(-l) copleşi, a(-l) răzbi, (învechit) a(-l) răzbate, a-l apuca, a-i veni, a trece; a cotropi, a invada, a împresura, a încălca, a înconjura, a îndeletnici, a lua, a năpădi, a sechestra.  
Curăţa
Curăţa, verb
Sinonime: a face curat, a deretica, a limpezi, a (se) purifica; (familiar) a omorî, a ucide, a distruge; a elimina, a îndepărta, a înlătura, a şterge, (învechit şi regional) a cura, (Transilvania) a tăgăşi, a dezinfecta; a asasina, a se debarasa, a deceda, a se descotorosi, a dispărea, a duce, a izbăvi, a mântui, a muri, a pieri, a (se) prăpădi, a răposa, a răscumpăra, a salva, a scăpa, a sfârşi, a (se) stinge, a sucomba, a suprima.  
Curent (curentă)
Curent (curentă), adjectiv
Sinonime: obişnuit, uzual; curgător, fluent, cursiv; în curs, actual, prezent, de faţă, la îndemână.  
Decoltat (decoltată)
Decoltat (decoltată), adjectiv
Sinonime: indecent, necuviincios, neserios, deşănţat, imoral, impudic, neruşinat, obscen, pornografic, scabros, scârbos, trivial, vulgar.  
Depărtat (depărtată)
Depărtat (depărtată), adjectiv
Sinonime: îndepărtat, undeva, distanţat, la distanţă, în depărtare; desfăcut, răşchirat; spaţiat.  
Deriva
Deriva, verb
Sinonime: a proveni, a decurge, a se trage, a rezulta, a veni, a devia, a se îndepărta.  
Desăvârşi
Desăvârşi, verb
Sinonime: a perfecţiona; a înfăptui, a săvârşi, a împlini, a îndeplini, a (se) realiza; a încheia, a sfârşi, a termina.  
Desfăşura
Desfăşura, verb
Sinonime: a aşterne, a (se) desface, (popular) a (se) desfira, (regional) a (se) dezveli, a (se) întinde, (Moldova) a (se) dişterne, a (se) derula, a se întâmpla, a se petrece, a (se) purta, a merge, a decurge, a evolua, a disputa, a depune, a duce, a efectua, a executa, a face, a îndeplini, a întreprinde, a presta, a da, a susţine, (învechit) a sta.  
Despăgubire
Despăgubire, substantiv feminin
Sinonime: recompensă, răsplată, gratificaţie, compensaţie, compensare, (la plural) daune, reparaţie, (învechit şi popular) mulţumire, (învechit) dezdăunare, indemnizaţie, (turcism învechit) adet.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie