Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Încheiere
Încheiere, substantiv feminin
Sinonime: cabaletă, capăt, concluzie, contractare, deznodământ, epilog, final, finalizare, isprăvire, îmbinare, închidere, lichidare, perfectare, semnare, sfârșire, sfârşit, terminare, (învechit) istov, (învechit) statornicire, (regional) îmbumbare.  

Bilanţ
Bilanţ, substantiv neutru
Sinonime: socoteală, rezultat, încheiere, situație; balanță; concluzie; sold.  
Concluzie
Concluzie, substantiv feminin
Sinonime: rezultat, încheiere, consecinţă.  
Epilog
Epilog, substantiv neutru
Sinonime: concluzie, deznodământ, final, încheiere, perorație, rezumat, sfârşit, (învechit) epilogon, (învechit) epilogos, (livresc) fine.  
Expirare
Expirare, substantiv feminin
Sinonime: scadenţă, împlinire, terminare, încheiere.  
Final
Final, substantiv neutru
Sinonime: sfârşit, încheiere, terminare, închidere, punct terminus, epilog, fine, capăt, deznodământ.  
Fine
Fine, substantiv neutru
Sinonime: capăt, deznodământ, epilog, final, încheiere, sfârşit; (locuțiune adverbială) (în fine) în sfârșit, în concluzie.  
Finisaj
Finisaj, substantiv neutru
Sinonime: afinaj, finisare, finiție, definitivare, încheiere, perfecționare.  
Mântuire
Mântuire, substantiv feminin
Sinonime: dezrobire, eliberare, emancipare, emancipație, fine, iertare (de păcate), ispăşire, isprăvire, isprăvit, izbăvire, încheiere, liberare, mântuit, salvare, scoatere, sfârșire, sfârșit, terminare, terminat, (învechit) jertfă, (învechit) liniște și siguranță, (învechit) măntuire, (învechit) mântuință, (învechit) mântuitură, (învechit) prinos, (învechit) scăpare, (învechit) spăseală, (învechit) spăsenie, (învechit) spăsire, (livresc) redempțiune.  
Rezoluţie
Rezoluţie, substantiv feminin
Sinonime: hotărâre, decizie, încheiere, concluzie.  
Sfârşit
Sfârşit, substantiv neutru
Sinonime: final, capăt, încheiere; moarte, stingere; (învechit) scop, ţintă, ţel.  
Concenie
Concenie, substantiv feminin
Sinonime: (învechit) cap, capăt, final, încheiere, sfârşit.  
Coneţ
Coneţ, substantiv
Sinonime: cap, capăt, final, fine, încheiere, sfârşit; șotie, boroboață.  
Contractare
Contractare, substantiv
Sinonime: (termen juridic) încheiere; (fiziologie) contracţie, strângere, zgârcire, (învechit) strânsoare, zgârcitură, chircire, crispare.  
Cumplire
Cumplire, substantiv
Sinonime: asprime, barbarie, brutalitate, cap, capăt, cruzime, ferocitate, final, fine, încheiere, neîndurare, neomenie, răutate, sălbăticie, sfârşit, violenţă, vitregie.  
Deznodământ
Deznodământ, substantiv
Sinonime: dezlegare, soluție, epilog, final, încheiere, sfârşit, (livresc) fine, soartă.  
Gătare
Gătare, substantiv
Sinonime: isprăvire, isprăvit, încheiere, sfârşire, sfârşit, terminare, terminat.  
Istov (istovuri)
Istov (istovuri), substantiv
Sinonime: achitare, capăt, deces, decontare, extremitate, fine, încheiere (de cont), lichidare, moarte, pierzare, scadență, sfârşit, socoteală, sold, termen de plată.  
Sfârşitură
Sfârşitură, substantiv
Sinonime: cap, capăt, final, fine, încheiere, sfârșit.  
Sfârşenie
Sfârşenie, substantiv
Sinonime: (regional) cap, capăt, final, fine, încheiere, judecată de apoi, moarte, sfârșeală, sfârșit, stare de leșin; hotar; scop, țel.  
Sfârşire
Sfârşire, substantiv
Sinonime: consumare, finalizare, isprăvire, încheiere, sfârșit, terminare.  
Conchidere
Conchidere, substantiv
Sinonime: concluzionare, încheiere, terminare.  
Semnare
Semnare, substantiv
Sinonime: iscălire, iscălit, încheiere, marcare, parafare, semnat, subscriere, (rar) subsemnare.  
Istovire
Istovire, substantiv
Sinonime: deșelare, extenuare, isprăvire, isprăvit, istoveală, încheiere, oboseală puternică, sfârșire, sfârșit, spetire, terminare, terminat, (învechit) ivire, (învechit) naștere, (Muntenia și Transilvania) dăulare.  
Cabaletă
Cabaletă, substantiv
Sinonime: (muzică) frază muzicală de final, încheiere.  
Perfectare
Perfectare, substantiv
Sinonime: definitivare, desăvârșire, încheiere.  
Isprăvire
Isprăvire, substantiv
Sinonime: absolvență, absolvire, consumare, epuizare, executare, isprăvit, încheiere, sfârșire, sfârșit, terminare, terminat, (învechit) corectare, (învechit) izbândă, (învechit) săvârșire, (popular) gătare, (popular) isprăvenie, (popular) istovire, (popular) mântuire, (popular) ucidere.  
Terminare
Terminare, substantiv
Sinonime: absolvență, absolvire, consumare, epuizare, isprăvire, isprăvit, încetare, încheiere, închidere, lichidare, sfârșire, sfârșit, terminat, (învechit și regional) spargere, (învechit și regional) spart, (învechit) săvârșire, (popular) gătare, (popular) istovire, (popular) mântuire, (rar) terminație.  
Aprecație
Aprecație, substantiv
Sinonime: (literatură) formulă de încheiere.  
Epilogare
Epilogare, substantiv
Sinonime: concludere, epilogat, încheiere, terminare.  
Epilogat
Epilogat, substantiv
Sinonime: epilogare, încheiere.  
Conclus
Conclus, substantiv (regional)
Sinonime: decizie, hotărâre, încheiere, (învechit) concluz.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie