Înţelege, verb
Sinonime: a pricepe, a pătrunde, a reţine, a şti; a cădea la învoială, a se învoi, a fi de acord.  Înţelegere, substantiv feminin
Sinonime: pricepere, cunoaştere, pătrundere; bunăvoinţă, comprehensiune, bunătate, generozitate; acord, învoială, angajament, consens.  

---

Acord, substantiv neutru
Sinonime: alianță, înţelegere, învoire, consens, învoială, tranzacţie, convenţie, pact, armonie, asentiment, consonanţă, acceptare, agrement, autorizație, compromis, contract.  Aranjament, substantiv neutru
Sinonime: acord, înţelegere, învoială, concordanţă; plan, proiect, prospect; organizare, alcătuire.  Armonie, substantiv feminin
Sinonime: acord, concordanţă, consens, potrivire, bună înţelegere; omogenitate, regularitate, simetrie, unanimitate.  Auzi, verb
Sinonime: a asculta, a înregistra, a reţine, a înţelege, a pricepe; (reflexiv) a se vorbi, a se zvoni, a se afla.  Bloc, substantiv neutru
Sinonime: bucată, stei, aglomerat; casă cu etaje, imobil; alianţă, înţelegere, grup, coaliţie, cartel, uniune.  Carta, verb
Sinonime: a repartiza, a distribui, a grupa; (geografie) a adăuga, a completa.

Cartă, substantiv feminin
Sinonime: act, document; pact, înţelegere, acord.

Cârţă, substantiv
Sinonime: buleandră, cârpă, fleandură, otreapă, petică, zdreanţă.  Cartel, substantiv neutru
Sinonime: monopol; grupare, asociație; alianţă, convenție, înţelegere.  Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime: acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.  Compasiune, substantiv feminin
Sinonime: compătimire, milă, înţelegere.  Comprehensiune, substantiv feminin
Sinonime: înţelegere, pătrundere; cunoştinţă, cunoaştere.  Concepe, verb
Sinonime: a imagina, a proiecta, a gândi, a crea; a înțelege, a pricepe; a naşte; a zămisli copii.  Consens, substantiv neutru
Sinonime: înţelegere, acord, potrivire.  Contract, substantiv neutru
Sinonime: învoială, convenţie, înţelegere, (învechit şi regional) zdelcă.  Conveni, verb
Sinonime: a cădea de acord, a se învoi, a se înţelege; a corespunde, a fi pe plac, a fi potrivit, a(-i) plăcea, a prefera; (popular) a se ajunge, a se uni, (prin Muntenia) a se îndogăţi, (Banat) a se toldui, (învechit) a se lovi, a se târgui, a se tocmi, a veni, (grecism învechit) a se simfonisi; a accepta, (învechit) a pristăni.  Convenţie, substantiv feminin
Sinonime: înţelegere, acord, pact, tratat.  Cunoaşte, verb
Sinonime: a afla, a fi informat; a face cunoştință, a distinge, a deosebi, a recunoaște, a identifica, a pricepe, a stăpâni, a poseda, a înţelege, a (se) şti, a recunoaşte, a (se) observa, a (se) remarca, a (se) vedea, a aprecia, a chibzui, a considera, a crede, a deduce, a găsi, a gândi, a judeca, a obţine, a opina, a răsplăti, a realiza, a recompensa, a recunoaşte, a socoti.  Cuprinde, verb
Sinonime: a îmbrăţişa, a prinde, a apuca cu braţele; a vedea, a înţelege, a cunoaşte; a învălui, a include, a conţine; a pune stăpânire, a cuceri, a ocupa, a captura, a înhăţa, a încercui, a îngloba; a avea, a intra, a merge, a încăpea, a(-l) copleşi, a(-l) răzbi, (învechit) a(-l) răzbate, a-l apuca, a-i veni, a trece; a cotropi, a invada, a împresura, a încălca, a înconjura, a îndeletnici, a lua, a năpădi, a sechestra.  Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime: vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.  Descifra, verb
Sinonime: a citi, a interpreta, a desluși, a rezolva, a analiza, a comenta, a explica, a tâlcui, a înțelege ceva obscur, a ghici.  Dibui, verb
Sinonime: a găsi, a descoperi, a afla, a bâjbâi, a intui, a înţelege, a sesiza, a tatona.  Explica, verb
Sinonime: a lămuri, a desluşi, a clarifica, a limpezi; a informa, a îndruma, a orienta, a ghida; a (se) justifica, a motiva, a se dezvinovăţi, a se disculpa, a da explicaţii; a expune, a preda (o lecţie), a rezolva, a glosa, a demonstra, a analiza, a înţelege.  Front, substantiv neutru
Sinonime: linie de bătaie, loc de luptă, (popular) şirag; sferă de activitate, domeniu, tărâm; alianță, bloc, cartel, coaliție, înțelegere, uniune.  Ghici, verb
Sinonime: a afla, a bănui, a descoperi, a desluşi, a dezlega, a intui, a întrezări, a înţelege, a prevedea, a prevesti, a prezice, a proroci, a sesiza, (franţuzism învechit) a devina.  Grai, substantiv neutru
Sinonime: accent, alocuțiune, argou, cuvânt, dialect, discurs, glas, idiom, învoială, limbaj, limbă, proverb, rostire, târguială, termen, verb, voce, vorbă, vorbire, zicală.

Grăi, verb
Sinonime: a boteza, a conveni, a cuvânta, a denumi, a exprima prin grai, a glăsui, a intitula, a înţelege, a porecli, a reda prin cuvinte, a rosti, a scoate, a se chema, a se învoi, a se numi, a se pune de acord, a spune, a supranumi, a vorbi, a zice.  Intui, verb
Sinonime: a sesiza, a înţelege, a-şi da seama, a pricepe.  Îngăduinţă, substantiv feminin
Sinonime: amânare, aprobare, asentiment, autorizație, bunăvoinţă, clemenţă, generozitate, iertare, indulgenţă, încuviinţare, îngăduire, înţelegere, mărinimie, milă, păsuială, păsuire, permisiune, răgaz, toleranţă, voie, (învechit și popular) milostenie, (învechit) priință, (învechit) răbdare, (popular) îngăduială, (rar) tolerantism, (turcism învechit) musaadea.  Învoială, substantiv feminin
Sinonime: înţelegere, convenţie, aranjament; tocmeală, angajare, contract; permisie, îngăduire, consimţământ, acord.  Largheţe, substantiv feminin
Sinonime: dărnicie, generozitate, bunătate, înţelegere, omenie.  Legământ, substantiv neutru
Sinonime: obligaţie, angajament, îndatorire; învoială, înţelegere, acord, convenţie, pact.  Legătură, substantiv feminin
Sinonime: acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.  Milostenie, substantiv feminin
Sinonime: ajutor, altruism, binefacere, bunăvoință, clemenţă, danie, grație, har, iertare, indulgenţă, îndurare, îngăduință, înțelegere, mărinimie, milă, milostivire, ofrandă, pomană.  Pace, substantiv feminin
Sinonime: linişte, tăcere, calm, serenitate, seninătate; împăcare, armonie, reculegere, reconciliere; înţelegere, acord, învoială.  Pact, substantiv neutru
Sinonime: învoială, înţelegere, acord; tratat, convenţie.  Pactiza, verb
Sinonime: a cădea la învoială, a face cauză comună, a se înţelege, a se asocia, a se alia.  Pătrunde, verb
Sinonime: a intra, a străbate, a răzbi, a răzbate, a străpunge, a-şi face drum, a înainta, a penetra; (figurat) a pricepe, a înţelege, a scruta; a se răspândi, a se propaga, a se lăţi, a se extinde; (figurat, reflexiv) a emoţiona, a impresiona, a mişca, a zgudui.  Percepe, verb
Sinonime: a desluși, a distinge, a înregistra, a înţelege, a observa, a pricepe, a recepţiona, a remarca, a reține, a sesiza, a simţi, a vedea, a zări, (figurat) a pătrunde, (învechit) a privi; a încasa, a lua bani, a primi, a strânge.  Percepţie, substantiv feminin
Sinonime: comprehensiune, concepție, cunoaştere, cunoștință, gândire, imagine, înțelegere, preștiință, pricepere, reflectare, viziune; administraţie financiară, colectă, fisc, recuperare, (regional) perceptorat, (Transilvania) perceptorie; (variantă) percepțiune.  Predispoziţie, substantiv feminin
Sinonime: înclinare, aplecare, predispunere, aptitudine; receptivitate, sensibilitate, înţelegere.