Înţelege, verb
Sinonime: a pricepe, a pătrunde, a reţine, a şti; a cădea la învoială, a se învoi, a fi de acord.  Înţelegere, substantiv feminin
Sinonime: pricepere, cunoaştere, pătrundere; bunăvoinţă, comprehensiune, bunătate, generozitate; acord, învoială, angajament, consens.  

---

Acord, substantiv neutru
Sinonime: alianță, înţelegere, învoire, consens, învoială, tranzacţie, convenţie, pact, armonie, asentiment, consonanţă, acceptare, agrement, autorizație, compromis, contract.  Aranjament, substantiv neutru
Sinonime: acord, înţelegere, învoială, concordanţă; plan, proiect, prospect; organizare, alcătuire.  Armonie, substantiv feminin
Sinonime: acord, concordanţă, consens, potrivire, bună înţelegere; omogenitate, regularitate, simetrie, unanimitate.  Auzi, verb
Sinonime: a asculta, a înregistra, a reţine, a înţelege, a pricepe; (reflexiv) a se vorbi, a se zvoni, a se afla.  Bloc, substantiv neutru
Sinonime: bucată, stei, aglomerat; casă cu etaje, imobil; alianţă, înţelegere, grup, coaliţie, cartel, uniune.  Carta, verb
Sinonime: a repartiza, a distribui, a grupa; (geografie) a adăuga, a completa.

Cartă, substantiv feminin
Sinonime: act, document; pact, înţelegere, acord.

Cârţă, substantiv
Sinonime: buleandră, cârpă, fleandură, otreapă, petică, zdreanţă.  Cartel, substantiv neutru
Sinonime: monopol; grupare, asociație; alianţă, convenție, înţelegere.  Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime: acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.  Compasiune, substantiv feminin
Sinonime: compătimire, milă, înţelegere.  Comprehensiune, substantiv feminin
Sinonime: înţelegere, pătrundere; cunoştinţă, cunoaştere.  Concepe, verb
Sinonime: a imagina, a proiecta, a gândi, a crea; a înțelege, a pricepe; a naşte; a zămisli copii.  Consens, substantiv neutru
Sinonime: înţelegere, acord, potrivire.  Contract, substantiv neutru
Sinonime: învoială, convenţie, înţelegere, (învechit şi regional) zdelcă.  Conveni, verb
Sinonime: a cădea de acord, a se învoi, a se înţelege; a corespunde, a fi pe plac, a fi potrivit, a(-i) plăcea, a prefera; (popular) a se ajunge, a se uni, (prin Muntenia) a se îndogăţi, (Banat) a se toldui, (învechit) a se lovi, a se târgui, a se tocmi, a veni, (grecism învechit) a se simfonisi; a accepta, (învechit) a pristăni.  Convenţie, substantiv feminin
Sinonime: înţelegere, acord, pact, tratat.  Cunoaşte, verb
Sinonime: a afla, a fi informat; a face cunoştință, a distinge, a deosebi, a recunoaște, a identifica, a pricepe, a stăpâni, a poseda, a înţelege, a (se) şti, a recunoaşte, a (se) observa, a (se) remarca, a (se) vedea, a aprecia, a chibzui, a considera, a crede, a deduce, a găsi, a gândi, a judeca, a obţine, a opina, a răsplăti, a realiza, a recompensa, a recunoaşte, a socoti.  Cuprinde, verb
Sinonime: a îmbrăţişa, a prinde, a apuca cu braţele; a vedea, a înţelege, a cunoaşte; a învălui, a include, a conţine; a pune stăpânire, a cuceri, a ocupa, a captura, a înhăţa, a încercui, a îngloba; a avea, a intra, a merge, a încăpea, a(-l) copleşi, a(-l) răzbi, (învechit) a(-l) răzbate, a-l apuca, a-i veni, a trece; a cotropi, a invada, a împresura, a încălca, a înconjura, a îndeletnici, a lua, a năpădi, a sechestra.  Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime: vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.  Descifra, verb
Sinonime: a citi, a interpreta, a desluși, a rezolva, a analiza, a comenta, a explica, a tâlcui, a înțelege ceva obscur, a ghici.  Dibui, verb
Sinonime: a găsi, a descoperi, a afla, a bâjbâi, a intui, a înţelege, a sesiza, a tatona.  Explica, verb
Sinonime: a lămuri, a desluşi, a clarifica, a limpezi; a informa, a îndruma, a orienta, a ghida; a (se) justifica, a motiva, a se dezvinovăţi, a se disculpa, a da explicaţii; a expune, a preda (o lecţie), a rezolva, a glosa, a demonstra, a analiza, a înţelege.  Front, substantiv neutru
Sinonime: linie de bătaie, loc de luptă, (popular) şirag; sferă de activitate, domeniu, tărâm; alianță, bloc, cartel, coaliție, înțelegere, uniune.  Ghici, verb
Sinonime: a afla, a bănui, a descoperi, a desluşi, a dezlega, a intui, a întrezări, a înţelege, a prevedea, a prevesti, a prezice, a proroci, a sesiza, (franţuzism învechit) a devina.  Grai, substantiv neutru
Sinonime: accent, alocuțiune, argou, cuvânt, dialect, discurs, glas, idiom, învoială, limbaj, limbă, proverb, rostire, târguială, termen, verb, voce, vorbă, vorbire, zicală.

Grăi, verb
Sinonime: a boteza, a conveni, a cuvânta, a denumi, a exprima prin grai, a glăsui, a intitula, a înţelege, a porecli, a reda prin cuvinte, a rosti, a scoate, a se chema, a se învoi, a se numi, a se pune de acord, a spune, a supranumi, a vorbi, a zice.  Intui, verb
Sinonime: a sesiza, a înţelege, a-şi da seama, a pricepe.  Îngăduinţă, substantiv feminin
Sinonime: amânare, aprobare, asentiment, autorizație, bunăvoinţă, clemenţă, generozitate, iertare, indulgenţă, încuviinţare, îngăduire, înţelegere, mărinimie, milă, păsuială, păsuire, permisiune, răgaz, toleranţă, voie, (învechit și popular) milostenie, (învechit) priință, (învechit) răbdare, (popular) îngăduială, (rar) tolerantism, (turcism învechit) musaadea.  Învoi, verb
Sinonime: a (se) angaja, a (se) tocmi, a (se) uni, a accepta, a adera la, a admite, a aproba, a concilia, a consimţi, a conveni, a face pe voie, a fi în concordanță, a încuviința, a îngădui, a lăsa, a pactiza, a permite, a primi, a se împăca, a se îndupleca, a se înțelege, a se potrivi, a se reconcilia, a se vorbi, a trăi în bună înțelegere, a voi, a vrea, (Banat) a se toldui, (grecism învechit) a se simfonisi, (învechit și popular) a se prinde, (învechit și regional) a se grăi, (învechit și regional) a se pleca, (învechit) a aprobălui, (învechit) a favoriza, (învechit) a fi de acord, (învechit) a mulțumi, (învechit) a ogodi, (învechit) a pristăni, (învechit) a se lovi, (învechit) a se târgui, (învechit) a veni, (livresc) a concede, (Moldova și Bucovina) a pozvoli, (popular) a se ajunge, (popular) a se pogodi, (prin Muntenia) a se îndogăți.  Învoială, substantiv feminin
Sinonime: acord, angajament, angajare, aprobare, aranjament, asentiment, aviz, combinație, condiție, consimţământ, consimțire, contract, convenţie, împăcare, încuviințare, îngăduință, îngăduire, înţelegere, învoire, legământ, pact, permisie, permisiune, tranzacție, voie, voință, vorbă, vrere, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit și regional) poslușanie, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) așezământ, (învechit) concesie, (învechit) concurs, (învechit) cuvânt, (învechit) pozvol, (învechit) sfat, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (învechit) volnicie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Banat) pogoadă, (prin Muntenia) prinsoare, (prin Oltenia și Banat) pogodeală, (regional) tocmă.  Largheţe, substantiv feminin
Sinonime: dărnicie, generozitate, bunătate, înţelegere, omenie.  Legământ, substantiv neutru
Sinonime: obligaţie, angajament, îndatorire; învoială, înţelegere, acord, convenţie, pact.  Legătură, substantiv feminin
Sinonime: acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.  Milostenie, substantiv feminin
Sinonime: ajutor, altruism, binefacere, bunăvoință, clemenţă, danie, grație, har, iertare, indulgenţă, îndurare, îngăduință, înțelegere, mărinimie, milă, milostivire, ofrandă, pomană.  Minte, substantiv feminin
Sinonime: amintire, capacitate intelectuală, carte, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cultură, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, cunoștințe, deșteptăciune, discernământ, fantezie, gând, gândire, imaginaţie, instrucție, intelect, inteligenţă, iscusinţă, isteţime, închipuire, înţelepciune, judecată, măsură, memorie, moderație, perspicacitate, ponderație, pregătire, pricepere, raționament, raţiune, spirit, studii, tact, temperanță, (Banat, Transilvania și Oltenia) pamet, (familiar) doxă, (familiar) schepsis, (figurat) cap, (figurat) creier, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) gânditor, (învechit și regional) sfat, (învechit) intenție, (învechit) înțelegere, (învechit) învățătură, (învechit) mente, (învechit) parabolă, (învechit) rezon, (învechit) sămăluire, (învechit) socoată, (învechit) socoteală, (învechit) socotință, (învechit) tocmeală, (livresc) continență, (popular și familiar) glagore, (popular) duh, (popular) scumpătate, (rar) cunoștință.  Neînţelegere, substantiv feminin
Sinonime: animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergenţă, gâlceavă, învrăjbire, lipsă de bunăvoință, lipsă de înțelegere, litigiu, vrajbă, zâzanie, (Bucovina și Transilvania) șcort, (figurat) ciocnire, (grecism învechit) filonichie, (învechit și popular) price, (învechit și popular) pricină, (învechit și popular) sfadă, (învechit și regional) pricaz, (învechit și regional) scârbă, (învechit și regional) toi, (învechit) dezunire, (învechit) gâlcevire, (învechit) împoncișare, (învechit) județ, (învechit) neașezare, (învechit) neunire, (învechit) pâră, (învechit) pricinuire, (învechit) pricire, (învechit) prigoană, (învechit) prigonire, (învechit) zavistie, (învechit) zurbavă, (livresc, figurat) fricțiune, (Moldova și Transilvania) poară, (popular și familiar) cârcotă, (popular și familiar) dihonie, (popular și familiar) râcă, (popular) harță, (regional) bucluc, (regional) hâră, (regional) poancă, (regional) sfădălie, (regional) zoală.  Pace, substantiv feminin
Sinonime: linişte, tăcere, calm, serenitate, seninătate; împăcare, armonie, reculegere, reconciliere; înţelegere, acord, învoială.  Pact, substantiv neutru
Sinonime: învoială, înţelegere, acord; tratat, convenţie.  Pactiza, verb
Sinonime: a cădea la învoială, a face cauză comună, a se înţelege, a se asocia, a se alia.  Pătrunde, verb
Sinonime: a intra, a străbate, a răzbi, a răzbate, a străpunge, a-şi face drum, a înainta, a penetra; (figurat) a pricepe, a înţelege, a scruta; a se răspândi, a se propaga, a se lăţi, a se extinde; (figurat, reflexiv) a emoţiona, a impresiona, a mişca, a zgudui.  Percepe, verb
Sinonime: a desluși, a distinge, a înregistra, a înţelege, a observa, a pricepe, a recepţiona, a remarca, a reține, a sesiza, a simţi, a vedea, a zări, (figurat) a pătrunde, (învechit) a privi; a încasa, a lua bani, a primi, a strânge.  Percepţie, substantiv feminin
Sinonime: comprehensiune, concepție, cunoaştere, cunoștință, gândire, imagine, înțelegere, preștiință, pricepere, reflectare, viziune; administraţie financiară, colectă, fisc, recuperare, (regional) perceptorat, (Transilvania) perceptorie; (variantă) percepțiune.  Predispoziţie, substantiv feminin
Sinonime: înclinare, aplecare, predispunere, aptitudine; receptivitate, sensibilitate, înţelegere.  Pricepe, verb
Sinonime: a înţelege, a reţine, a se lămuri, a se dumiri, a percepe, a desluşi; (figurat) a şti, a cunoaşte, a se descurca, a o scoate la capăt.  Pricepere, substantiv feminin
Sinonime: înțelegere, pătrundere, asimilare; pregătire, orientare, iscusinţă, îndemânare.  Prinsoare, substantiv feminin
Sinonime: (popular) acord, aranjament, arest, arestare, avere, avut, avuție, bogăție, bun, capcană, captivitate, capturare, carceră, cătușă, chingă, combinație, contract, convenție, detenţie, închisoare, înțelegere, învoială, învoire, legământ, ocnă, pact, pariu, penitenciar, prindere, prins, prizonierat, pușcărie, rămăşag, situație, stare, temniță, tranzacție, (plural) mijloace; (regional) curte, ogradă, împrejmuire; (Transilvania) cusătură, legătură.  Senin, substantiv neutru
Sinonime: seninătate, limpezime, claritate, puritate, transparenţă; (figurat) linişte, pace, împăcare, calm, armonie, înţelegere, satisfacţie, fericire.  Sezisa, verb
Sinonime: a pricepe, a înțelege, a reţine; a observa, a vedea, a descoperi; a reclama, a cere, a pretinde.  Solicitudine, substantiv feminin
Sinonime: amabilitate, ataşament, atenţie, bunăvoință, grijă, închietudine, înţelegere, prevenire, prietenie, (învechit) preveniență, (învechit) prevenție.  Strâmt (strâmtă), adjectiv
Sinonime: bine legat, îngust, mic, necuprinzător, neîncăpător, nespaţios, redus, strâns, (învechit) strâmtorat; (figurat) lipsit de amploare, lipsit de generozitate, lipsit de înțelegere, lipsit de măreție, lipsit de orizont, lipsit de toleranță, mărginit, meschin, obtuz, prost, redus; (variante) strâmpt, strimt.  Şti, verb
Sinonime: a cunoaşte, a afla, a auzi; a fi învăţat, a avea cunoştinţă; a ţine minte, a-şi aminti; a-şi da seama, a înţelege, a pricepe, a prevedea, a bănui, a se orienta.  Târg, substantiv neutru
Sinonime: piaţă, obor, hală; tranzacţie, tocmeală, înţelegere, acord, târguială; orăşel, oraş, cetate.