Înăbuşi
Înăbuşi, verb
Sinonime: a sufoca, a asfixia, a apăsa; (figurat) a reprima, a înfrânge, a suprima.  
 
Înăbuşire
Înăbuşire, substantiv
Sinonime: asfixie, asfixiere, înăbușit, înecare, reprimare, stingere, sufocare, sufocație, (figurat) sugrumare, (învechit) supresiune, (rar) înecăciune.  
 
Înăbuşit (înăbușită)
Înăbuşit (înăbușită), adjectiv
Sinonime: (figurat) reprimat, înfrânt; stins, reţinut, slab, scăzut.  
 
Înăbuşitor
Înăbuşitor, adjectiv
Sinonime: asfixiant, greu, irespirabil, încărcat, înecăcios, sufocant, sugrumător, viciat, (învechit și popular) nădușitor, (învechit) înnăbușitor, (popular) năbușitor, (popular) zăpușit, (rar) înecător.  
 

Asfixia
Asfixia, verb
Sinonime: a înăbuşi, a sufoca, a ucide, a gaza.  
 
Fumega
Fumega, verb
Sinonime: a scoate fum, a arde înăbuşit; a aburi; (învechit) a afuma.  
 
Gâtui
Gâtui, verb
Sinonime: a înăbuşi, a îngusta pe o anumită porțiune, a lipsi de respirație, a strangula, a sufoca, a sugruma; (figurat) a curma, a împiedica, a reprima, a suprima.  
 
Greu (grea)
Greu (grea), adjectiv
Sinonime: adânc, anevoios, apăsător, aspru, brutal, chinuit, compact, complicat, copleşitor, critic, dens, des, dificil, grav, gros, important, indigest, irespirabil, împovărat, înăbuşitor, încărcat, îngreuiat, însemnat, mare, masiv, mizerabil, necăjit, neplăcut, profund, prost, puternic, rău, serios, tare, violent, voluminos, (figurat) dur, (învechit și popular) necăjos, (învechit și regional) povarnic.  
 
Inhiba
Inhiba, verb
Sinonime: a frâna, a împiedica, a reţine, a înăbuşi.  
 
Îneca
Îneca, verb
Sinonime: a scufunda, a inunda; (figurat) a copleşi, a înăbuşi, a acoperi; a sufoca, a asfixia; (figurat) a podidi plânsul.  
 
Înfrânge
Înfrânge, verb
Sinonime: a învinge, a birui, a răpune, a supune; a înăbuşi, a frânge, a sfărâma, a doborî.  
 
Jugula
Jugula, verb
Sinonime: a sugruma, a gâtui, a înăbuşi, a strangula.  
 
Represiune
Represiune, substantiv feminin
Sinonime: înăbuşire, reprimare, înfrânare, curmare, oprire.  
 
Reprima
Reprima, verb
Sinonime: a înăbuşi, a curma, a înfrâna, a opri.  
 
Stingere
Stingere, substantiv feminin
Sinonime: moarte, deces; potolire, înăbuşire; alinare, linişte, slăbire, dispariţie, epuizare.  
 
Strangula
Strangula, verb
Sinonime: a sugruma, a sufoca, a gâtui, a înăbuşi.  
 
Strivi
Strivi, verb
Sinonime: a turti, a zdrobi, a sfărâma, a nimici, a distruge; a îngrămădi, a înghesui, a înăbuşi, a copleşi, a apăsa, a doborî, a frânge.  
 
Sufoca
Sufoca, verb
Sinonime: a înăbuşi, a apăsa, a asfixia, a sugruma.  
 
Sufocant (sufocantă)
Sufocant (sufocantă), adjectiv
Sinonime: apăsător, asfixiant, etufant, greu, insuportabil, irespirabil, înăbușitor, încărcat, înecăcios, sugrumător, viciat, (figurat) (rar) sufocat, (învechit și popular) nădușitor, (învechit) sufocător, (popular) năbușitor, (popular) zăpușit, (rar) înecător.  
 
Sugruma
Sugruma, verb
Sinonime: a gâtui, a strangula; (figurat) a înăbuşi, a sufoca, a asfixia; a reprima, a stârpi.  
 
Surd (surdă)
Surd (surdă), adjectiv
Sinonime: (figurat) slab, înăbuşit, confuz; mocnit, ascuns, tăinuit, nedefinit.  
 
Tăinui
Tăinui, verb
Sinonime: a acoperi, a ascunde, a dosi, a mistui, a nu lăsa se știe, a păstra o taină, a ține în taină, a ține secret, (figurat) a înăbuşi; (popular) a conversa, a discuta, a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a sta de vorbă, a sta la taifas, a tăifăsui, a trăncăni.  
 
Zăduf
Zăduf, substantiv neutru
Sinonime: căldură înăbuşitoare, arşiţă, caniculă, zăpuşeală; (figurat) supărare, necaz, indispoziție.  
 
Zăpuşit (zăpuşită)
Zăpuşit (zăpuşită), adjectiv
Sinonime: înăbuşit, sufocant, zăpuşitor, înăbuşitor.  
 
Asfixiant
Asfixiant, adjectiv
Sinonime: înăbuşitor, înecăcios, sufocant, (rar) înecător, (învechit) năduşitor.  
 
Asfixiat
Asfixiat, adjectiv
Sinonime: înăbuşit, înecat, sufocat, (învechit şi popular) năduşit.  
 
Asfixie
Asfixie, substantiv
Sinonime: asfixiere, înăbuşire, înecare, sufocare, sufocaţie, sugrumare, (rar) înecăciune.  
 
Etufare
Etufare, substantiv
Sinonime: înăbușire.  
 
Eutrofizare
Eutrofizare, substantiv
Sinonime: (ecologie) înăbușire, sufocare.  
 
Înnăbușitor
Înnăbușitor, adjectiv (învechit)
Sinonime: asfixiant, înăbușitor, sufocant, (învechit) sufocător.  
 
Refulare
Refulare, substantiv
Sinonime: autocenzură, înăbușire, îndesare, respingere.  
 
Gâtuit
Gâtuit, adjectiv
Sinonime: înăbuşit, înecat, omorât (prin sugrumare), sugrumat.  
 
Mocni
Mocni, verb
Sinonime: a acri, a altera, a arde înăbușit (fără flacără), a arde sub cenușă, a descompune, a fermenta, a fi pe punctul de a se stinge, a fierbe, a împuţi, a înăcri, a lâncezi, a macera, a sta inactiv, a sta posomorât și tăcut, a strica, a vegeta, a zăcea, a-și trece vremea fără folos, (regional) a mocăi, (Moldova) a se uda, a se muia, a se umezi.  
 
Mocnit
Mocnit, adjectiv
Sinonime: acrit, acru, alterat, ascuns, clocit, descompus, fermentat, inactiv, împuţit, înăcrit, încet și potolit, înnorat, mohorât, posomorât, răsuflat, reţinut, stătut, stricat, tăcut, tăinuit, trezit; (și cu rol de adverb) înăbuşit, înfundat.  
 
Hârcâi
Hârcâi, verb
Sinonime: a hârâi, a răsufla cu greu, a respira cu greutate, a tuși înăbușit; a râcăi, a șurlăi, a zgâria un perete; (variantă) a hârcăi.  
 
În surdină
În surdină, locuţiune
Sinonime: cu glas scăzut, cu sunete ușoare, cu surdina pusă, fără zgomot, în taină, înăbușit, încet.  
 
Irespirabil
Irespirabil, adjectiv
Sinonime: asfixiant, deleter, greu, impestat, insuportabil, împuțit, înăbuşitor, încărcat, mefitic, nefast, nerespirabil, nociv, nuizibil, otrăvitor, sufocant, toxic, viciat.  
 
Sfârâi
Sfârâi, verb
Sinonime: a face sfâr, a face sfârr-sfârr, a fâlfâi, a fâsâi, a produce un zgomot șuierător și înăbușit, a se deplasa cu repeziciune, a se mișca, a se prăji, a șâșâi, a ţârâi, (învechit) a pârțăi, (Moldova) a pârâi.  
 
Reprimare
Reprimare, substantiv
Sinonime: înăbușire, înfrânare, represiune, (figurat) sugrumare, (învechit) supresiune.  
 
Reprimat
Reprimat, adjectiv
Sinonime: curmat, înăbuşit, oprit.  
 
Jugulare
Jugulare, substantiv
Sinonime: gâtuire, înăbușire, strangulare, sugrumare, suprimare.  
 
Schindisi
Schindisi, verb (regional)
Sinonime: a grăbi, a se strădui, a trudi, a zori; a plânge înăbușit și întretăiat, a scânci.  
 
Nădufos
Nădufos, adjectiv (popular)
Sinonime: (despre aer) cald, înăbușitor, viciat; (despre oameni) astmatic.  
 
Curmător
Curmător, adjectiv
Sinonime: înăbușitor, lichidator, reprimator, sugrumător, tăios; (regional) decisiv, gâtuitor, întrerupător.

Curmător, substantiv (regional)
Sinonime: ferăstrău (de pădure).  
 
Interioriza
Interioriza, verb
Sinonime: a reține, a se reflecta în conștiință, a se refugia în trăiri interioare, a-și înăbuși manifestările exterioare.  
 
Cohăi
Cohăi, verb (regional)
Sinonime: a tuși înăbușit; (variante) a cohâcâi, a cohnăi, a cuhuci.  
 
Înnecăcios
Înnecăcios, adjectiv (învechit)
Sinonime: asfixiant, înăbușitor, înecăcios, sufocant, (învechit și popular) nădușitor, (popular) năbușitor, (rar) înecător, (variantă) necăcios.  
 
Sufocare
Sufocare, substantiv
Sinonime: asfixie, asfixiere, dispnee, etufare, înăbușire, înecare, înecăciune, sufocație, sugrumare, (popular) năduf.  
 
Sufocat
Sufocat, adjectiv
Sinonime: asfixiat, înăbușit, înecat, (învechit și popular) nădușit.  
 
Sufocativ
Sufocativ, adjectiv (învechit)
Sinonime: asfixiant, irespirabil, înăbușitor, înecăcios, sufocant, sugrumător.  
 
Năclăire
Năclăire, substantiv
Sinonime: alterare, coagulare, mânjire, murdărire, năclăială, ungere peste măsură, (Muntenia) înăbușire.  
 
Năduşit
Năduşit, adjectiv
Sinonime: asfixiat, înăbușit, înecat, sufocat, sugrumat; asudat, înnăbușit, înnădușit, transpirat, ud, (prin Oltenia) năboit; (variantă) înădușit.  
 
Etufa
Etufa, verb
Sinonime: a asfixia, a înăbuși.  
 
Îmbâcsi
Îmbâcsi, verb
Sinonime: a ancrasa, a deveni înăbușitor, a îndesa, a înghesui, a înțesa, a năclăi, a ticsi.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS
...
Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar