Împreuna, verb
Sinonime: a îmbina, a uni, a împerechea; a asocia, a reuni.

Împreună, adverb
Sinonime: laolaltă, în comun, cu toţi, solidar.  Împreunăciune, substantiv (învechit)
Sinonime: contact sexual, împreunare, (învechit) împreunătură.  Împreunare, substantiv
Sinonime: adunare la un loc, asamblare, căsătorie, combinare, combinație, fixare, goană, gonire, îmbinare, împerechere, îngemănare, întâlnire, joncțiune, montaj, montă, reunire, unire, (biologie) bătaie, (învechit) contact sexual, (învechit) împreunăciune, (învechit) împreunătură, (învechit) întâmpinare, (învechit) întrunire, (popular) însoțire, (regional) montare, (regional) sărit.  Împreunat (împreunată), adjectiv
Sinonime: îmbinat; încheiat; unit, reunit.  Împreunătoare, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: tovarășă; (ortografie) cratimă.  Împreunător, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: tovarăș.  Împreunătură, substantiv (învechit)
Sinonime: căsătorie, contact sexual, îmbinare, împreunare, întâlnire, unire, (învechit) împreunăciune, (învechit) întâmpinare, (învechit) întrunire.  

---

Alia, verb
Sinonime: a se uni, a se întovărăşi, a se solidariza; a împreuna, a amesteca (prin topire), a pune la un loc, a fuziona, a (se) lega.  Amestec, substantiv neutru
Sinonime: imixtiune, ingerinţă, intervenţie, participare; combinare, împreunare, asociere, unire; conglomerat, melanj, metisaj.  Amesteca, verb
Sinonime: a combina, a împreuna, a îmbina, a asocia; a interveni, a (se) băga, a participa la (ceva), a se aglutina.  Bătaie, substantiv feminin
Sinonime: altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.  Colabora, verb
Sinonime: a conlucra, a contribui, a coopera, a face parte, a lua parte, a lucra împreună, a participa, a scrie, a se asocia, (învechit) a concurge.  Comasa, verb
Sinonime: a amesteca, a combina, a concentra, a grupa, a împreuna, a îngrămădi, a pune la un loc, a reuni, (învechit și regional) a însorări.  Combina, verb
Sinonime: a amesteca, a aranja, a asambla, a asocia, a asorta, a calcula, a chibzui, a comasa, a dispune, a fuziona, a îmbina, a împreuna, a îngrămădi, a lega, a organiza, a plămădi, a plănui, a plăsmui, a potrivi, a prepara, a pune la cale, a pune la un loc, a reprezenta în minte, a reuni, a uni într-o anumită ordine, a urzi.  Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime: acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.  Cu, prepoziție
Sinonime: împreună, laolaltă; cu ajutorul, folosind.  Goni, verb
Sinonime: a alerga, a alunga, a căuta, a chinui, a fugări, a fugi (după cineva), a hăitui, a izgoni, a mâna, a pune pe fugă, a respinge, a sâcâi, a se grăbi, a surghiuni, a urmări (în fugă); a împerechea, a se împreuna.  Inclusiv, adverb
Sinonime: împreună cu, şi cu, la un loc cu.  Îmbina, verb
Sinonime: a împreuna, a împleti, a uni, a asocia.  Împerechea, verb
Sinonime: a uni, a asocia, a împreuna, a combina.  Închega, verb
Sinonime: a se întări, a se solidifica, a se coagula; a se uni, a se cimenta, a se împreuna, a se lega, a se consolida; a se înfiinţa, a se forma, a se contura, a se ivi, a se înjgheba, a se naște, a se întrupa.  Îngemăna, verb
Sinonime: a aduna la un loc, a amesteca, a asocia, a combina, a ingemena, a îmbina, a împreuna, a reuni, a uni strâns, (învechit; despre rumegătoare) a avea copita spintecată în două, (variantă) a îngemâna.  Înnădit (înnădită), adjectiv
Sinonime: înnodat, sudat, cusut, împreunat, legat.  Înnoda, verb
Sinonime: a împreuna, a înnădi, a uni, a înjgheba, a lega.  Joncţiune, substantiv feminin
Sinonime: legătură, împreunare, unire, racord, contact.  Laolaltă, adverb
Sinonime: împreună, la un loc, în comun, alături.  Lega, verb
Sinonime: a înnoda, a îmbina, a uni, a împreuna; a broşa, a cartona; a pansa, a obloji, a bandaja; a înlănţui, a încătuşa, a fereca, a fixa, a ţintui, a imobiliza; (reflexiv) a se obliga, a se îndatora, a se angaja.  Legătură, substantiv feminin
Sinonime: acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.  Monta, verb
Sinonime: a potrivi, a aşeza, a fixa, a împreuna, a asambla; (figurat) a aţâţa, a întărâta.

Montă, substantiv feminin
Sinonime: împreunare.  Nituit (nituită), adjectiv
Sinonime: fixat, împreunat, prins (în nituri); bătut, ferecat, țintuit.  Olaltă, adverb
Sinonime: împreună, la un loc, laolaltă, (regional) olantă.  Prinde, verb
Sinonime: a apuca, a lua, a ţine; (figurat) a cuprinde, a percepe, a pricepe; a se agăţa, a se anina, a se sprijini, a se rezema, a se susține; a captura, a lua prizonieri; a pune mâna pe (ceva), a imobiliza, a opri; a surprinde, a descoperi; a înhăma, a înjuga; a se angaja, a se învoi, a accepta, a primi; a paria, a face rămăşag, a face prinsoare; a se lipi, a adera, a se împreuna, a se suda; a se închega; a-i şedea bine, a i se potrivi.  Racord, substantiv neutru
Sinonime: legătură, contact, branşament, joncţiune, împreunare, înnăditură; holendru.  Racorda, verb
Sinonime: a face contact, a lega, a împreuna, a face joncţiune, a înnădi, a branşa.  Uni, verb
Sinonime: a împreuna, a îmbina, a lipi, a lega, a aduna, a reuni, a cupla, a conexa, a conecta, a ralia; a cădea de acord, a se pune de acord; a se căsători; a se alipi, a se întovărăşi.  Aculeu (aculei), substantiv masculin
Sinonime: (botanică) ghimpe, spin; emergenţă epidermică rigidă, ascuţită, uşor detaşabilă împreună cu epiderma.  Concreşte, verb
Sinonime: a creşte împreună.  Abitir, adverb
Sinonime: (numai împreună cu mai) mai mult, mai bine, mai tare, mai dihai.  Alături, adverb
Sinonime: (local) (popular) acolea, colea; (modal) împreună, laolaltă.  Asambla, verb
Sinonime: a fixa, a îmbina, a împreuna, a monta, a reuni, a uni.  Asamblare, substantiv
Sinonime: asamblaj, fixare, îmbinare, împreunare, montaj, montare, reunire, unire.  Coit, substantiv
Sinonime: împreunare sexuală, copulaţie, fornicație, lascivitate.  Combinat, adjectiv
Sinonime: compus, îmbinat, împreunat.

Combinat, substantiv
Sinonime: complex, concentrare.  Con, substantiv
Sinonime: (geografie) (con de dejecţie) agestru; (botanică) (popular) pară, (regional) cocean, cucuruz, păpuşoi; (botanică) (con vegetativ) vârf vegetativ; (con pirometric) pirometru ceramic; (con Seger) pirometru ceramic.

Con, prefix
Sinonime: co; împreună cu.  Concomitent, adverb
Sinonime: paralel, simultan, totdeodată, totodată, (învechit) împreună; odată.  Concurge, verb (învechit)
Sinonime: a candida, a colabora, a concura, a conlucra, a converge, a coopera, a lucra împreună, a participa la, a se întinde (într-un punct), a tinde (spre).  Conjugat, adjectiv
Sinonime: unit, legat împreună.  Consfătui, verb
Sinonime: a se sfătui împreună, a se consulta.  Convieţui, verb
Sinonime: a viețui împreună, a conlocui, a coabita.  Copulaţie, substantiv
Sinonime: (fiziologie) împerechere, împreunare sexuală, coit.  Copulă, substantiv
Sinonime: cuvânt de legătură; verb copulativ.

Copula, verb
Sinonime: a se împreuna, a se acupla.  Curvie, substantiv
Sinonime: adulter, desfrâu, incest, împreunare trupească, păcat trupesc, prostituţie, viață desfrânată, viață destrăbălată, (popular) curvăsărie.  Delaolaltă, adverb
Sinonime: laolaltă, la un loc, împreună; fără alegere, la rând.  Depreună, adverb
Sinonime: dimpreună, împreună, laolaltă.  Dimpreună, adverb
Sinonime: împreună, laolaltă, (învechit) depreună.  Împerechere, substantiv
Sinonime: împreunare, (popular) însoţire, îngemănare, împărechere, copulație, act sexual, coit.  Coparticipa, verb
Sinonime: a colabora, a conlucra, a contribui, a coopera, a lucra împreună cu cineva, a-și da concursul.