Împărţi, verb
Sinonime: a diviza, a fragmenta, a desface, a despărţi, a separa; a distribui, a repartiza, a da; a răspândi, a risipi, a împrăştia.  Imparţial (imparțială), adjectiv
Sinonime: nepărtinitor, obiectiv, drept, corect.  Imparţialitate, substantiv feminin
Sinonime: obiectivitate, nepărtinire, corectitudine.  Împărțiște, substantiv (învechit)
Sinonime: divorț, împărțire.  Împărţitor, substantiv masculin
Sinonime: divizor.  

---

Bifurca, verb
Sinonime: a se despărţi, a se desface, a se scinda, a se împărți, a se diviza.  Categorisi, verb
Sinonime: a clasa, a clasifica, a împărţi; a califica, a caracteriza, a aprecia.  Compartimenta, verb
Sinonime: a diviza, a împărţi.  Defalca, verb
Sinonime: a împărţi, a repartiza, a desprinde, a segmenta.  Descompune, verb
Sinonime: a destrăma, a dezmembra; a (se) altera, a se strica, a putrezi, a râncezi; a (se) desface, a (se) despărţi, a (se) divide, a (se) fracţiona, a (se) împărţi, a (se) scinda, a (se) separa, (rar) a (se) dezalcătui.  Despărţire, substantiv feminin
Sinonime: delimitare, răzleţire, hotărnicire; îndepărtare, distanţare, înstrăinare; separare, divorţ; desprindere, detaşare, izolare, separaţie, (învechit) dezunire, (rar) segregare, segregaţie, descompunere, desfacere, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, (rar) dezalcătuire, compartiment; circă, circumscripţie, secţie.  Distribui, verb
Sinonime: a împărţi, a repartiza, a difuza, a da, (învechit) a repartira, a repărţi, a atribui, a afecta, a aranja, a partaja, a risipi, a prodiga.  Divide, verb
Sinonime: a (se) diviza, a (se) împărţi, a (se) descompune.  Diviza, verb
Sinonime: a împărţi, a divide, a scinda, a fragmenta; a despărţi, a dezbina, a segmenta; a fisiona.  Diviziune, substantiv feminin
Sinonime: împărţire, fragmentare, separare, scindare, despărţire, secţiune, gradaţie; (biologie) (diviziune directă) amitoză.  Drept (dreaptă), adjectiv
Sinonime: orizontal, plan, neted, direct, (livresc) rectiliniu, (popular) oblu, vertical, erect, abrupt, neaplecat, ţeapăn, plat, şes, (regional) şesos, (Oltenia şi Banat) polejnic, (învechit) tins, tocmai, (figurat) ras, şters; imparţial, neparţial, nepărtinitor, obiectiv, (învechit) nefăţărit, adevărat, echitabil, just, îndreptăţit, cinstit, integru, cumsecade, moral, curat, corect.  Echitabil (echitabilă), adjectiv
Sinonime: just, drept, nepărtinitor, cinstit, adevărat, corect, imparţial, obiectiv.  Eşalona, verb
Sinonime: a dispune pe eșaloane, a diviza, a grada, a împărţi, a repartiza, a seria, a spația.  Face, verb
Sinonime: a (se) produce, a lucra, a alcătui, a realiza, a construi, a zidi, a ridica, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a întocmi, a elabora, a îndeplini, a efectua, a înfăptui, a crea, a izvorî, a da formă, a dura, a edifica, a plăsmui, a imagina, a scrie, a picta, a naște, a da viață, a aduce pe lume, a rodi, a da roade, a provoca, a transforma, a (se) preface, a deveni, a însuma, a valora, a petrece, a parcurge un interval de timp, a săvârși, a făptui, a comite, a executa, a practica, a exercita, a se ocupa cu ceva, a se afla, a se găsi, a pregăti, a aranja, a curăța, a aprinde, a găti, a împărți cărțile de joc, a proceda, a se comporta, a se descurca, a introduce, a ține, a organiza, a vorbi, a rosti, a vrăji, a fermeca, a pricinui, a cauza, a se îndrepta, a o lua spre, a ajunge, a se preschimba, a se ivi, a crește, a se forma, a se arăta, a părea, a da impresia, a se abate, a se îndepărta, a dobândi, a căpăta, a-și căuta, a i-o plăti cuiva, a se răzbuna.  Fisiona, verb
Sinonime: a (se) împărţi, a (se) sparge, a (se) divide, a (se) diviza, a (se) scinda.  Fracţiona, verb
Sinonime: a dedubla, a descompune, a divide, a diviza, a fărămiţa, a fragmenta, a îmbucătăţi, a împărţi, a partaja, a rupe, a scinda, a secționa, a subdiviza.  Fragmenta, verb
Sinonime: a disocia, a divide, a diviza, a fracţiona, a frânge, a îmbucătăţi, a împărţi, a partaja, a rupe în fragmente, a scinda, a secționa, a segmenta, a subdiviza, a tăia.  Grada, verb
Sinonime: a acorda un grad, a diviza, a doza, a echilibra, a eșalona, a gradua, a ierarhiza, a indica, a împărți în grade, a marca, a mări treptat, a micșora treptat, a nuanța.  Gradat (gradată), adjectiv
Sinonime: dozat, exprimat în grade, galonat, împărțit în grade, nuanţat, progresiv, succesiv, treptat.  Grupa, verb
Sinonime: a acumula, a aduna, a aglutina, a aranja, a asambla, a asocia, a centraliza, a clasa, a clasifica, a colecta, a colecționa, a comasa, a concentra, a cumula, a fuziona, a împărţi, a masa, a organiza, a regrupa, a reorganiza, a repartiza, a reuni, a se aglomera, a se alia, a se coaliza, a strânge, a tria, a uni (într-o singură unitate).

Grupă, substantiv feminin
Sinonime: unitate, grup, colectiv, ceată, bandă, cenaclu, clan, batalion, club, cohortă, comitet, şcoală, echipă, confrerie, escadrilă, escadron, formaţie, formaţiune, gaşcă, ansamblu; (rar) gang.  Infecţios (infecțioasă), adjectiv
Sinonime: bacterian, contagios, contaminant, infectant, mefitic, microbian, molipsitor, patogen, pestifer, pestilent, pestilențial, septic, transmisibil, (învechit) acolisitor, (învechit) ciumaș, (învechit) ciumos, (învechit) împărțitor, (învechit) smreduitor, (popular) lipicios, (regional) mutător.  Înjumătăţi, verb
Sinonime: a împărţi, a face pe din două, a tăia, a reduce, a diminua.  Just (justă), adjectiv
Sinonime: drept, corect, aşa cum trebuie; adevărat, întemeiat, echitabil, imparţial, obiectiv, cinstit.  Justeţe, substantiv feminin
Sinonime: dreptate, corectitudine, echitate, nepărtinire, imparţialitate, probitate, obiectivitate.  Nepărtinire, substantiv feminin
Sinonime: imparţialitate, obiectivitate, dreptate, echitate, justeţe.  Nepărtinitor (nepărtinitoare), adjectiv
Sinonime: imparţial, drept, obiectiv, echitabil, just.  Obiectiv (obiectivă), adjectiv
Sinonime: nepărtinitor, imparţial, drept, just.  Onest (onestă), adjectiv
Sinonime: cinstit, de treabă, corect, la locul lui, drept, imparţial, obiectiv, corect.  Parcela, verb
Sinonime: a diviza, a împărţi, a partaja, a delimita.

Parcelă, substantiv feminin
Sinonime: bucată, porţiune, lot, parte.  Partaj, substantiv neutru
Sinonime: împărţire, divizare, distribuţie, repartizare, diviziune, separare, fracţionare, fragmentare, partiționare, sciziune; dezmembrare.  Partaja, verb
Sinonime: a distribui, a împărţi, a diviza, a fragmenta, a segmenta, a secţiona, a separa, a fracţiona, a repartiza; a repartira.  Periodizare, substantiv feminin
Sinonime: împărţire, divizare, succesiune.  Repartiza, verb
Sinonime: a împărţi, a distribui, a diviza, a eşalona, a rândui.  Secţiona, verb
Sinonime: a tăia, a împărţi, a diviza, a segmenta, a fragmenta.  Segmenta, verb
Sinonime: a împărţi, a fragmenta, a tăia, a secţiona, a diviza.  Separa, verb
Sinonime: a despărţi, a desface, a desprinde, a izola, a detaşa, a dezmembra, a disloca, a divide, a diviza, a tăia, a fracţiona, a împărţi, a fragmenta, a secţiona.  Sistematiza, verb
Sinonime: a aranja, a așeza, a clasa, a clasifica, a conceptualiza, a corecta, a dispune, a distribui, a face sistematic, a grupa, a împărți, a întocmi, a moderniza, a normaliza, a orândui, a ordona, a organiza, a perfecţiona, a potrivi, a pune, a raționaliza, a rândui, a reglementa, a regula, a regulariza, a repartiza, a standardiza, a structura, (popular) a chiti, (popular) a drege, (popular) a tocmi.  Tăia, verb
Sinonime: a despărţi, a separa, a împărţi; a despica; a suprima, a scoate, a elimina; a brăzda, a tatua, a vărga; a săpa, a sculpta; (figurat) a croi; a străbate, a traversa, a trece; (reflexiv) a se întretăia; (reflexiv) a se destrăma, a se rupe; (reflexiv) a se coagula, a se brânzi; (tranzitiv şi reflexiv) a (se) spinteca, a se omorî, a se ucide; a tunde, a micşora, a reteza, a scurta.  Tria, verb
Sinonime: a alege, a selecţiona, a categorisi, a selecta, a împărţi.  Aranjare, substantiv
Sinonime: aşezare, clasare, clasificare, distribuire, împărţire, ordonare, repartizare, rânduială, rânduire, sistematizare; pregătire, facere; reglare; reglementare; gătire.  Atribuire, substantiv
Sinonime: acordare, acuzare, apropriere, arogare, asigurare, atribuit, conferire, decernare, distribuire, împărțire, însușire, învinuire, repartizare, (învechit) atribuare, (învechit) atribuat.  Haloși, verb
Sinonime: a fi egoist, a se zgârci; a nu da mai departe, a vrea totul pentru sine, a nu împărți, a nu oferi.  Descompunere, substantiv
Sinonime: desfacere, despărţire, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, separare, (rar) dezalcătuire; putrefacţie, alterare, râncezire; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, dezmembrare, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune.  Despărţi, verb
Sinonime: a (se) desprinde, a (se) detaşa, a (se) izola, a (se) rupe, a (se) separa, a răzleţi, a divorţa, (învechit şi regional) a despreuna, (învechit) a dezuni, (rar) a (se) segrega, (învechit şi popular) a (se) deosebi, a (se) osebi, a (se) descompune, a (se) desface, a (se) divide, a (se) fracţiona, a (se) împărţi, a (se) scinda, (rar) a (se) dezalcătui, a compartimenta; a dezbina, a învrăjbi.  Dezalcătuire, substantiv
Sinonime: descompunere, desfacere, despărţire, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, separare.  Dezalcătui, verb
Sinonime: a descompune, a desface, a despărţi, a divide, a fracţiona, a împărţi, a scinda.  Distribuire, substantiv
Sinonime: dispersie, distribuţie, împărţire, repartiţie, repartizare, (învechit) repărţire, atribuire, aranjare.  Distribuitor, substantiv
Sinonime: împărţitor, dispensator; (tehnică) repartizor; casă de bilete; comerciant.  Dividere, substantiv
Sinonime: divizare, diviziune, fracționare, fragmentare, îmbucătățire, împărțire, secționare, segmentare, tăiat, tăiere, (rar) segmentație.  Divizare, substantiv
Sinonime: împărţire, descompunere; fisiune.