Împăciui, verb (popular)
Sinonime:
a (se) împăca, a face pace, a pacifica, a restabili raporturile de prietenie.
Împăciuire, substantiv
Sinonime:
acord, armonie, concordie, împăcare, înțelegere, pace, unire, (livresc) concert, (popular) potriveală.
Împăciuit, adjectiv (popular)
Sinonime:
împăcat, liniștit, mulțumit, satisfăcut.
Împăciuitor (împăciuitoare), adjectiv
Sinonime:
conciliant, conciliator, îngăduitor, pacificator, (învechit) împăcăcios, (învechit) înduplecător.
Împăciuitorism, substantiv
Sinonime:
conciliatorism.
Împăciuitorist, adjectiv și substantiv
Sinonime:
conciliator, pacificator.
Amiabil (amiabilă), adjectiv
Sinonime:
amabil, binevoitor, conciliant, conciliator, împăciuitor, înțelegător, prietenos.
Împăca, verb Sinonime:
a linişti, a domoli, a pacifica, a potoli, a îmbuna, a îmblânzi, a împăciui; a satisface, a mulţumi; a se concilia, a cădea de acord; a se obişnui, a se deprinde, a se familiariza.
Îngăduitor (îngăduitoare), adjectiv
Sinonime:
binevoitor, blând, bun, compătimitor, concesiv, cumsecade, de treabă, generos, iertător, indulgent, împăciuitor, îndurător, înţelegător, mărinimos, milos, milostiv, omenos, tolerant, (învechit și regional) milostivnic, (învechit) cruțător, (învechit) milosârd, (învechit) milosârdnic, (învechit) mizericordios, (învechit) omenit, (învechit) priincios, (învechit) priitor, (învechit) răbdător, (livresc) clement.
Mediator, substantiv masculin Sinonime:
mijlocitor, intermediar, împăciuitor.
Pacifica, verb
Sinonime:
a aduce împăcarea, a alina, a aplana, a armoniza, a atenua (durerea fizică), a calma, a concilia, a descrește, a diminua, a domoli, a împăca, a împăciui, a înlătura, a linişti, a micșora, a modera, a pondera, a potoli, a pune capăt, a readuce la pace, a reduce, a restabili liniștea sufletească, a restabili ordinea, a restabili pacea, a scădea, a slăbi, a tempera, a tranchiliza.
Paşnic (pașnică), adjectiv Sinonime:
liniştit, calm, pacific, senin; înţelegător, împăciuitor, potolit, tihnit.
Concert, substantiv
Sinonime:
audiție, reprezentație, recital; compoziţie muzicală; acord, armonie, împăciuire, înţelegere, pace, unire.
Conciliant, adjectiv
Sinonime:
împăciuitor; ușor de înduplecat.
Conciliator, substantiv
Sinonime:
arbitru, intermediar, împăciuitorist, mediator, negociator, pacificator. Conciliator, adjectiv
Sinonime:
conciliant, împăciuitor, mediator, pacificator.
Conciliatorism, substantiv
Sinonime:
atitudine conciliatoare, împăciuitorism.
Concordie, substantiv
Sinonime:
acord, armonie, împăciuire, înţelegere, pace, unire.
Liberalism, substantiv
Sinonime:
atitudine tolerantă, capitalism, individualism, împăciuitorism, liberalitate, liber-schimb, libertarianism, mercantilism, neoliberalism, toleranță excesivă.
Împăcăcios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
conciliant, împăciuitor.
Pacificator, adjectiv
Sinonime:
conciliator, împăciuitor.
Transigent, adjectiv
Sinonime:
conciliant, exorabil, împăciuitor.
Transigență, substantiv
Sinonime:
cedare, împăciuire.
Reconciliator, adjectiv și substantiv
Sinonime:
conciliator, împăciuitorist, mediator, negociator, reconciliant.
Conciliatoriu, adjectiv (învechit)
Sinonime:
conciliant, conciliator, împăciuitor, mediator, pacificator.
Îngăduitoriu, adjectiv (învechit)
Sinonime:
blând, bun, concesiv, iertător, indulgent, împăciuitor, îngăduitor, înțelegător, răbdător, tolerant.
Împăcător, adjectiv
Sinonime:
conciliant, împăciuitor, (învechit) împăcăcios, (învechit) înduplecător.
Împăcare, substantiv
Sinonime:
acord, alinare, calmare, conciliație, conciliere, convenție, domolire, familiarizare, îmblânzire, îmbunare, împăcat, înțelegere, învoială, liniștire, potolire, reconciliere, (învechit) împăcăciune, (învechit) împăcăluire, (învechit) împăcătură, (învechit) împăceluire, (învechit) împăciuială, (învechit) păceluire, (învechit) păceluit, (învechit) păciuilire, (învechit) păciuire, (popular) împăciuire.
Îmbunător, adjectiv
Sinonime:
împăciuitor, lingușitor, măgulitor.
