Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime:
acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.
Conjugare, substantiv feminin
Sinonime:
flexiune verbală; îmbinare, împletire, unire.
Încheiere, substantiv feminin
Sinonime:
cabaletă, capăt, concluzie, contractare, deznodământ, epilog, final, finalizare, isprăvire, îmbinare, închidere, lichidare, perfectare, semnare, sfârșire, sfârşit, terminare, (învechit) istov, (învechit) statornicire, (regional) îmbumbare.
Sudură, substantiv feminin
Sinonime:
aderență, brazură, coalescență, joncțiune, sudaj, sudare, sutură; (figurat) îmbinare, închegare, legătură, unire (strânsă).
Geminaţie, substantiv feminin
Sinonime:
geminațiune, îmbinare în perechi, împerechere, îngemănare.
Asamblare, substantiv
Sinonime:
asamblaj, fixare, îmbinare, împreunare, montaj, montare, reunire, unire.
Combinare, substantiv
Sinonime:
îmbinare, asortare, amestecare.
Combinațiune, substantiv
Sinonime:
alianță, amalgam, amestec, aranjament, artificiu, asociație, calcul, combinare, combinație, gând, idee, intenție, îmbinare, înțelegere, manevră, mașinație, melanj, plan, proiect, reunire, sistem, socoteală, stratagemă, tactică; (chimie) compus, corp compus.
Șenaj, substantiv
Sinonime:
ancorare, armătură, fixare, îmbinare, tirant.
Imbricare, substantiv
Sinonime:
combinare, imbricație, interpenetrație, îmbinare, îmbucare, suprapunere (parțială).
Prindere, substantiv
Sinonime:
agățare, anchiloză, apucare, arestare, atașare, avere, avut, avuție, bogăție, bun, capturare, cârpire, coagulare, fixare, îmbinare, închegare, înhămare, înhățare, înjugare, înțelegere, legare, lipire, luare (în captivitate), mijloace, pătrundere, pescuit, pricepere, prins, recepționare, situație, stare, valoare, vânat.
Îngemănare, substantiv
Sinonime:
amestecare, îmbinare, împerechere, împreunare, unire, (livresc) geminaţie.
Închegătură, substantiv
Sinonime:
aglomerație, coagulare, închegare, loc de îmbinare, (rar) încetare, (variantă) încegătură.
Împreunare, substantiv
Sinonime:
adunare la un loc, asamblare, căsătorie, combinare, combinație, fixare, goană, gonire, îmbinare, împerechere, îngemănare, întâlnire, joncțiune, montaj, montă, reunire, unire, (biologie) bătaie, (învechit) contact sexual, (învechit) împreunăciune, (învechit) împreunătură, (învechit) întâmpinare, (învechit) întrunire, (popular) însoțire, (regional) montare, (regional) sărit.
Împreunătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
căsătorie, contact sexual, îmbinare, împreunare, întâlnire, unire, (învechit) împreunăciune, (învechit) întâmpinare, (învechit) întrunire.
Montare, substantiv
Sinonime:
artă regizorală, asamblare, fixare, goană, gonire, instalare, îmbinare, împreunare, înscenare, montaj, montă, punere în scenă, regie, reunire, unire, (figurat) ațâțare, (figurat) întărâtare, (figurat) pornire, (învechit) scenariu, (rar) regizorat.
