Îmbina
Îmbina, verb
Sinonime: a împreuna, a împleti, a uni, a asocia.  
 

Amesteca
Amesteca, verb
Sinonime: a amalgamiza, a combina, a împreuna, a îmbina, a asocia; a interveni, a (se) băga, a participa la (ceva), a se aglutina.  
 
Combina
Combina, verb
Sinonime: a amesteca, a aranja, a asambla, a asocia, a asorta, a calcula, a chibzui, a comasa, a dispune, a fuziona, a îmbina, a împreuna, a îngrămădi, a lega, a organiza, a plămădi, a plănui, a plăsmui, a potrivi, a prepara, a pune la cale, a pune la un loc, a reprezenta în minte, a reuni, a uni într-o anumită ordine, a urzi.  
 
Combinaţie
Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime: acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.  
 
Conjuga
Conjuga, verb (rar)
Sinonime: a se îmbina, a se uni, a se alătura.  
 
Conjugare
Conjugare, substantiv feminin
Sinonime: flexiune verbală; îmbinare, împletire, unire.  
 
Îmbuca
Îmbuca, verb
Sinonime: a mânca, a se hrăni, a înfuleca, a înghiţi; a se îmbina, a se ajusta, a se potrivi.  
 
Împreuna
Împreuna, verb
Sinonime: a îmbina, a uni, a împerechea; a asocia, a reuni.

Împreună, adverb
Sinonime: laolaltă, în comun, cu toţi, solidar.  
 
Încheia
Încheia, verb
Sinonime: a îmbumba, (regional) a încheptura; a îmbina, a uni, a monta, a reuni, a asocia; a sfârşi, a termina, a pune capăt, a închide.  
 
Încheiere
Încheiere, substantiv feminin
Sinonime: cabaletă, capăt, concluzie, contractare, deznodământ, epilog, final, finalizare, isprăvire, îmbinare, închidere, lichidare, perfectare, semnare, sfârșire, sfârşit, terminare, (învechit) istov, (învechit) statornicire, (regional) îmbumbare.  
 
Îngemăna
Îngemăna, verb
Sinonime: a aduna la un loc, a amesteca, a asocia, a combina, a ingemena, a îmbina, a împreuna, a reuni, a uni strâns, (învechit; despre rumegătoare) a avea copita spintecată în două, (variantă) a îngemâna.  
 
Întrețese
Întrețese, verb
Sinonime: a îmbina, a amesteca.  
 
Lega
Lega, verb
Sinonime: a înnoda, a îmbina, a uni, a împreuna; a broşa, a cartona; a pansa, a obloji, a bandaja; a înlănţui, a încătuşa, a fereca, a fixa, a ţintui, a imobiliza; (reflexiv) a se obliga, a se îndatora, a se angaja.  
 
Sudură
Sudură, substantiv feminin
Sinonime: aderență, brazură, coalescență, joncțiune, sudaj, sudare, sutură; (figurat) îmbinare, închegare, legătură, unire (strânsă).  
 
Ţese
Ţese, verb
Sinonime: a face pânză, a broda; a se încrucişa, a se întretăia, a se îmbina; (figurat) a pune la cale, a unelti, a urzi, a face intrigi.  
 
Uni
Uni, verb
Sinonime: a împreuna, a îmbina, a lipi, a lega, a aduna, a reuni, a cupla, a conexa, a conecta, a ralia; a cădea de acord, a se pune de acord; a se căsători; a se alipi, a se întovărăşi.  
 
Geminaţie
Geminaţie, substantiv feminin
Sinonime: geminațiune, îmbinare în perechi, împerechere, îngemănare.  
 
Împreunat (împreunată)
Împreunat (împreunată), adjectiv
Sinonime: îmbinat; încheiat; unit, reunit.  
 
Asambla
Asambla, verb
Sinonime: a fixa, a îmbina, a împreuna, a monta, a reuni, a uni.  
 
Asamblare
Asamblare, substantiv
Sinonime: asamblaj, fixare, îmbinare, împreunare, montaj, montare, reunire, unire.  
 
Combinare
Combinare, substantiv
Sinonime: îmbinare, asortare, amestecare.  
 
Combinat
Combinat, adjectiv
Sinonime: compus, îmbinat, împreunat.

Combinat, substantiv
Sinonime: complex, concentrare.  
 
Unit
Unit, adjectiv
Sinonime: acolat, aglutinat, anexat, asociat, coalescent, contopit, fuzionat, îmbinat, împreunat, înfrăţit, îngemănat, legat, reunit, unificat, (figurat) conjugat; (și substantivat) (biserică) greco-catolic, (rar) uniat.  
 
Combinațiune
Combinațiune, substantiv
Sinonime: alianță, amalgam, amestec, aranjament, artificiu, asociație, calcul, combinare, combinație, gând, idee, intenție, îmbinare, înțelegere, manevră, mașinație, melanj, plan, proiect, reunire, sistem, socoteală, stratagemă, tactică; (chimie) compus, corp compus.  
 
Păsăli
Păsăli, verb (regional)
Sinonime: a (se) îmbina, a (se) îmbuca, a (se) împreuna, a (se) nimeri, a (se) potrivi.  
 
Șenaj
Șenaj, substantiv
Sinonime: ancorare, armătură, fixare, îmbinare, tirant.  
 
Imbricare
Imbricare, substantiv
Sinonime: combinare, imbricație, interpenetrație, îmbinare, îmbucare, suprapunere (parțială).  
 
Prindere
Prindere, substantiv
Sinonime: agățare, anchiloză, apucare, arestare, atașare, avere, avut, avuție, bogăție, bun, capturare, cârpire, coagulare, fixare, îmbinare, închegare, înhămare, înhățare, înjugare, înțelegere, legare, lipire, luare (în captivitate), mijloace, pătrundere, pescuit, pricepere, prins, recepționare, situație, stare, valoare, vânat.  
 
Îngemănare
Îngemănare, substantiv
Sinonime: amestecare, îmbinare, împerechere, împreunare, unire, (livresc) geminaţie.  
 
Îngemănat
Îngemănat, adjectiv
Sinonime: amestecat, bifurcat, îmbinat, împerecheat, împreunat, îngenat, reunit, unit, (învechit) îngemănărat, (învechit; despre copita unui animal) despicată, (livresc) geminat, (popular) geamăn.  
 
Închegătură
Închegătură, substantiv
Sinonime: aglomerație, coagulare, închegare, loc de îmbinare, (rar) încetare, (variantă) încegătură.  
 
Nitui
Nitui, verb
Sinonime: (piese de metal) a îmbina, a împreuna, a pune în nituri.  
 
Păsălui
Păsălui, verb (regional)
Sinonime: a (se) îmbina, a (se) nimeri, a (se) potrivi, (variantă) a (se) păsăli.  
 
Împreunare
Împreunare, substantiv
Sinonime: adunare la un loc, asamblare, căsătorie, combinare, combinație, fixare, goană, gonire, îmbinare, împerechere, îngemănare, întâlnire, joncțiune, montaj, montă, reunire, unire, (biologie) bătaie, (învechit) contact sexual, (învechit) împreunăciune, (învechit) împreunătură, (învechit) întâmpinare, (învechit) întrunire, (popular) însoțire, (regional) montare, (regional) sărit.  
 
Asamblat
Asamblat, substantiv
Sinonime: asamblare.

Asamblat, adjectiv
Sinonime: îmbinat.  
 
Împreunătură
Împreunătură, substantiv (învechit)
Sinonime: căsătorie, contact sexual, îmbinare, împreunare, întâlnire, unire, (învechit) împreunăciune, (învechit) întâmpinare, (învechit) întrunire.  
 
Montare
Montare, substantiv
Sinonime: artă regizorală, asamblare, fixare, goană, gonire, instalare, îmbinare, împreunare, înscenare, montaj, montă, punere în scenă, regie, reunire, unire, (figurat) ațâțare, (figurat) întărâtare, (figurat) pornire, (învechit) scenariu, (rar) regizorat.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar