Înlocuitor (înlocuitoare), substantiv
Sinonime:
locțiitor, substituent, substitut, succedaneu, supleant, suplinitor, surogat.
Erzaț, substantiv neutru
Sinonime:
înlocuitor, substitut, succedaneu, surogat.
Locțiitor, substantiv masculin Sinonime:
substitut, înlocuitor, suplinitor.
Prepus, substantiv (învechit)
Sinonime:
bănuială, îndoială, neîncredere, presupunere, suspectare, suspiciune; înlocuitor, reprezentant, suplinitor. Prepus, adjectiv (învechit)
Sinonime:
adăugat, artificial, bănuit, fals, presupus, pus înainte, pus mai mare peste, suspectat. Prepus, substantiv (învechit)
Sinonime:
(anatomie) prepuț.
Supleant (supleantă), adjectiv Sinonime:
suplinitor, înlocuitor, substitut.
Suplinitor, verb Sinonime:
locţiitor, supleant, înlocuitor.
Interim, substantiv
Sinonime:
interimat, înlocuitor, provizorat, suplinitor, supleant.
Supleant, substantiv
Sinonime:
adjunct, asistent, atașat, interimar, înlocuitor, locţiitor, reprezentant, substitut, succesor, suplinitor, titular.
Substituent, substantiv
Sinonime:
erzaț, înlocuitor, paliativ, substitut, succedaneu.
Succedaneu, substantiv
Sinonime:
erzaț, înlocuitor, substituent, substitut, surogat.
Sufragant, substantiv
Sinonime:
ajutor, episcop dependent, înlocuitor, secundant; (și adjectiv) subsidiar; (variantă) sufragan.
Surogat, substantiv
Sinonime:
erzaț, înlocuitor, substitut, succedaneu, (figurat) contrafacere, (figurat) falsificare, (figurat) imitație frauduloasă, (învechit) surogată, (învechit) surugat.
