Vorbă, substantiv feminin
Sinonime: cuvânt, grai, vocabulă; convorbire, conversaţie, discuţie, taifas; promisiune, făgăduinţă; zvon, veste, ştire, informaţie; zicală, zicătoare; proverb, expresie; înţelegere, învoială, târguială, acord, tocmeală.  Vorbă-lungă, substantiv (și adjectiv)
Sinonime: clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț, (familiar) moftangiu, (familiar) moftolog, (familiar) mofturean, (figurat) meliță, (învechit și regional) spornic, (învechit și regional) vorbareț, (învechit) limbareț, (învechit) vorovaci, (livresc) locvace, (Moldova) dârdală, (Moldova) trăncălău, (popular și familiar) farfara, (popular) gureș, (popular) toacă-gură, (prin Muntenia) tândălit, (rar) ploscar, (rar) ploscaș, (rar) taclagiu, (regional) lehau, (regional) leorbău, (regional) pălăvatic, (regional) pălăvrăgit, (regional) tololoi, (regional) vorbar, (Transilvania) stroncănitor.  Vorbagiu, substantiv
Sinonime: (depreciativ) flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbăreț.  Vorbar, adjectiv (regional)
Sinonime: clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț.

Vorbar, substantiv (învechit)
Sinonime: dicționar, glosar, lexicon, vocabular, (învechit și regional) vorbariu.  Vorbăreţ (vorbăreață), adjectiv
Sinonime: guraliv, limbut, flecar, gureş.  Vorbăreție, substantiv (învechit)
Sinonime: vorbărie.  Vorbărie, substantiv feminin
Sinonime: bavardaj, exprimare prolixă, flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuție, locvacitate, logoree, papotaj, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, poliloghie, sporovăială, sporovăire, sporovăit, taifas, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vanilocviu, verbalism, verbiaj, verbozitate, vorbăraie, (figurat) clănțăneală, (figurat) dârdâială, (figurat) dârdâit, (figurat) frazeologie, (figurat) gargarism, (figurat) onanie, (învechit) vorbăreție, (învechit) vorbitorie, (învechit) vorbitură, (Moldova) leorbăială, (prin Muntenia) procovanță, (regional) pălăvăcăială, (regional) pălăvrăgitură, (regional) pălăvrit, (regional) trancana, (regional) treanca-fleanca, (Transilvania) stroncănire.  Vorbariu, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: dicționar, glosar, lexicon, vocabular, (învechit) vorbar.  

---

Amăgi, verb
Sinonime: a înşela, a duce cu vorba, a ispiti, a ademeni, a deruta, a induce în eroare, a atrage, a păcăli.  Aserţiune, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, alegație, vorbă, spuse, cuvinte.  Ba, adverb (familiar şi regional)
Sinonime: nu, nicidecum, de loc, de fel, nici vorbă, nici pomeneală, nici gând, nici de fel, nici de leac, da de unde, ţi-ai găsit, vorbă să fie, în nici un caz, aş!, (regional) baiu!

Bă, interjecție (familiar)
Sinonime: mă, măi, hei, fă, bre; tii, măi-măi, ia uite, aoleo.  Banc, substantiv neutru
Sinonime: cantitate, cârd, grup (de peşti), (regional) toană; (familiar) anecdotă, glumă, minciună, snoavă, spirit, vorbă de clacă; (geografie) prag, ridicătură; (joc de cărți) bacara, bancă, maca; (tehnică) banchetă, batiu, postament, stand, suport.  Bălăcărie, substantiv feminin
Sinonime: (regional) insultă, injurie, jignire, batjocură, ponegrire, înjosire, defăimare, ocară; vorbă urâtă (murdară).  Butadă, substantiv feminin
Sinonime: vorbă de spirit; ironie.  Ceartă, substantiv feminin
Sinonime: altercaţie, neînţelegere, confruntare, conflict, discuţie, vorbă, zarvă, (popular) gâlceavă, sfadă; admonestare, admonestaţie, certare, dojană, dojenire, imputare, morală, mustrare, observaţie, reproş, (popular) beşteleală, muştruluială, ocară, (învechit şi regional) înfruntare, probozeală, (regional) probază, probozenie, (prin Moldova) bănat, (Moldova) şmotru, (învechit) dăscălie, împutăciune, învăţătură, preobrăzitură, probozire, răpşte, remonstrare, zabrac, (figurat) săpuneală, scuturătură; animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pedeapsă, pornire, sancţiune, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.  Cică, adverb (familiar)
Sinonime: se spune, se zice, se crede, se aude; chipurile, vorba vine.  Cimilitură, substantiv feminin
Sinonime: ghicitoare, joc de cuvinte; glumă, snoavă, proverb, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare.  Colporta, verb
Sinonime: a duce vorba, a purta vorba, a vorbi de rău.  Consiliu, substantiv neutru
Sinonime: sfat, povață, îndemn, îndrumare; consfătuire, reuniune, adunare; (consiliu de miniştri) cabinet, executiv, guvern, (învechit) minister; primărie, (învechit) vornicie; învăţătură, povaţă, povăţuire, vorbă.  Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime: vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.  Cuvântare, substantiv feminin
Sinonime: alocuțiune, comunicare, conferință, cugetare, cuvânt, declarare, discurs, enunțare, exprimare, expunere, fală, grăire, predică, spunere, zicere, (familiar și depreciativ) logos, (învechit) conversație, (învechit) prefață, (învechit) rațiune, (învechit) voroavă, (popular) vorbă, (popular) vorbire.  Discurs, substantiv neutru
Sinonime: apologism, expunere, cuvântare, alocuţiune, cuvânt, (englezism) speech, (popular) vorbă, vorbire, (învechit) voroavă, logos; (discurs funebru) oraţie funebră, (învechit) propovedanie.  Discuţie, substantiv feminin
Sinonime: conciliabul, convorbire, dezbatere, conversaţie, consfătuire, dialog; controversă, dispută, altercaţie, ceartă, dezacord, diferend, neînţelegere, disensiune, schimb; deliberaţie, deliberare; (la plural) palavre; (livresc) colocviu, (popular) sfat, vorbă, (Banat) turvin, (învechit) voroavă, (învechit, în Transilvania) beseadă, (turcism învechit) musaferea, (familiar) parolă, şuetă.  Expresie, substantiv feminin
Sinonime: alegorie, clișeu, exprimare, expunere, formulare, formulă, grup de cuvinte, idiotism, limbaj, locuțiune, vorbire, cuvânt, metaforă, sintagmă, slogan, termen, vocabulă, vorbă, (popular) zicere; înfăţişare, mimică, privire, figură, formă, fizionomie, mască; (expresie identic-adevărată) tautologie, (expresie validă) tautologie.  Farfara (farfarale), substantiv feminin (învechit)
Sinonime: flecar, palavragiu, vorbăreţ, guraliv, limbut, clănţău, vorbă-lungă.  Făgăduială, substantiv feminin
Sinonime: angajament, asigurare, cuvânt, făgăduinţă, legământ, promisiune, vorbă, (astăzi rar) parolă, (învechit și regional) juruită, (învechit) făgădueală, (învechit) promitere, (învechit) sfătuit, (Moldova) juruință, (regional) făgadă, (Transilvania) făgădaș, (turcism învechit) bacalâm.  Frazeologie, substantiv feminin
Sinonime: bavardaj, bla-bla, discurs, flecăreală, pălăvrăgeală, terminologie, verbiaj, vorbărie multă.  Gaiţă, substantiv feminin
Sinonime: (ornitologie) ghindar, (Bucovina) galiţă, (Moldova şi Bucovina) nucar, (Transilvania şi Banat) zaică, (Transilvania) matieş, (Transilvania) zăicoi, (gaiţă-de-munte) alunar; gaz, petrol lampant; (la figurat) bârfitoare, femeie pisăloagă, flecară, guralivă, limbută, palavragioaică, vorbăreaţă.  Gargară, substantiv feminin
Sinonime: gargariseală, dezinfectant; (figurat) pălăvrăgeală, sporovăială, vorbărie goală.  Gând, substantiv neutru
Sinonime: calcul, chibzuinţă, concepţie, cuget, cugetare, dorinţă, fantezie, idee, intenţie, închipuire, îndemn, îndrumare, învăţătură, judecată, meditare, minte, plac, plan, povaţă, povăţuire, reflecţie, sfat, socoteală, vis, voie, voinţă, vorbă.  Glas, substantiv neutru
Sinonime: canon, cânt, ciripit, cuvânt, ghiers, grai, gură, ştire, termen, ton, veste, voce, vorbă, (învechit) rost, (livresc) verb, (popular) limbă, (regional) boace.  Grai, substantiv neutru
Sinonime: accent, alocuțiune, argou, cuvânt, dialect, discurs, glas, idiom, învoială, limbaj, limbă, proverb, rostire, târguială, termen, verb, voce, vorbă, vorbire, zicală.

Grăi, verb
Sinonime: a boteza, a conveni, a cuvânta, a denumi, a exprima prin grai, a glăsui, a intitula, a înţelege, a porecli, a reda prin cuvinte, a rosti, a scoate, a se chema, a se învoi, a se numi, a se pune de acord, a spune, a supranumi, a vorbi, a zice.  Grăire, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: vorbă, cuvânt, zisă, zicere, spusă.  Guraliv (guralivă), adjectiv
Sinonime: vorbăreţ, gălăgios, flecar, bun de gură, palavragiu, gură-spartă, gureş.  Gură, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.  Gureș (gureșă), adjectiv
Sinonime: ciripitor, clănțău, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, vorbă-lungă, vorbăreț, (învechit) vorbareț.  Haz, substantiv neutru
Sinonime: amuzament, bucurie, caraghioslâc, desfătare, duh, glumă, mângâiere, mulțumire, nostimadă, plăcere, satisfacție, spirit, umor, veselie, vorbă de duh; farmec, lipici; (figurat) piper, sare.  Îmbrobodi, verb
Sinonime: a acoperi cu o broboadă, (Transilvania) a se încârpui; (figurat) a (se) acoperi ca într-un văl, a (se) învălui, a acoperi cu un văl, a înconjura din toate părțile; (figurat) a bălmăji, a captiva, a duce cu vorba, a încălța, a înşela, a minţi, a păcăli, a seduce.  Încânta, verb
Sinonime: a captiva, a fermeca, a vrăji, a entuziasma; a amăgi, a înşela, a duce cu vorba.  Îndemn, substantiv neutru
Sinonime: chemare, imbold, impuls, îmboldire, îndrumare, învățătură, pornire (lăuntrică), povață, povățuire, sfat, stimul, stimulent, vorbă, (figurat) mișcare, (figurat) resort, (figurat) suport, (grecism învechit) parachinisis, (învechit și regional, la figurat) strămurare, (învechit) consiliu, (învechit) cuget, (învechit) dăscălie, (învechit) gând, (învechit) năstav, (învechit) porneală, (învechit) povățuială, (învechit) povățuitură, (învechit) sfătuială, (învechit) sfătuire, (învechit) socoteală, (popular) învăț, (regional) bold.  Învoială, substantiv feminin
Sinonime: acord, angajament, angajare, aprobare, aranjament, asentiment, aviz, combinație, condiție, consimţământ, consimțire, contract, convenţie, împăcare, încuviințare, îngăduință, îngăduire, înţelegere, învoire, legământ, pact, permisie, permisiune, tranzacție, voie, voință, vorbă, vrere, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit și regional) poslușanie, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) așezământ, (învechit) concesie, (învechit) concurs, (învechit) cuvânt, (învechit) pozvol, (învechit) sfat, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (învechit) volnicie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Banat) pogoadă, (prin Muntenia) prinsoare, (prin Oltenia și Banat) pogodeală, (regional) tocmă.  Juruinţă, substantiv feminin
Sinonime: angajament, asigurare, cuvânt, fagăduială, făgăduință, jurământ, legământ, promisiune, vorbă.  Limbut (limbută), adjectiv
Sinonime: vorbăreţ, flecar, guraliv, gură-spartă.  Limbuţie, substantiv feminin
Sinonime: baliverne, beție de cuvinte, fleacuri, flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, locvacitate, logoree, minciuni, pălăvrăgeală, pălăvrăgire, pălăvrăgit, povești, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănire, trăncănit, treanca-fleanca, verbalism, verbozitate, verzi și uscate, volubilitate, vorbă multă și fără rost, vorbăraie, vorbărie, vorbe de clacă, vorbe goale, vorbe în vânt, vrute și nevrute, (depreciativ) poliloghie, (familiar) brașoave, (familiar) gogoși (de tufă), (familiar) palavre, (familiar) taclale, (figurat) clănțăneală, (figurat) dârdâială, (figurat) dârdâit, (figurat) frazeologie, (franțuzism) facondă, (franțuzism) verbiaj, (învechit) elocvență, (învechit) trancana, (Moldova) leorbăială, (popular și familiar) sporovăială, (prin Muntenia) procovanță, (regional) lehăit, (regional) pălăvăcăială, (regional) pălăvrăgitură, (regional) pălăvrit, (Transilvania) stroncănire.  Locvace, adjectiv
Sinonime: bavard, clănțău, comunicativ, disert, elocvent, expansiv, flecar, guraliv, limbut, palavragiu, prolix, verbos, volubil, vorbă-lungă, vorbăreţ.  Logoree, substantiv feminin
Sinonime: limbuţie, frazeologie, vorbărie, flecăreală.  Muteşte, adverb
Sinonime: pe tăcute, fără vorbă.  Palavrăgeală, substantiv feminin
Sinonime: bârfă, cleveteală, discuție fără rost, discuție lipsită de importanță, flecăreală, limbuţie, logoree, pălăvrăgit, sporovăială, taifas, trăncăneală, vorbărie, (variantă) palavrageală.  Palavragiu, substantiv masculin
Sinonime: guraliv, vorbăreţ, flecar, limbut; bârfitor, clevetitor; mahalagiu.  Papagal, substantiv masculin
Sinonime: (figurat) guraliv, flecar, vorbăreţ, limbut.  Parascovenie, substantiv feminin (popular)
Sinonime: afirmație neserioasă, balivernă, bazaconie, boroboaţă, drăcie, drăcovenie, festă, fleac, ghiduşie, măscară, năzbâtie, nimic, palavră, poznă, şotie, ștrengărie, vorbă goală.  Parimie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: adagiu, aforism, cugetare, dicton, învăţătură, maximă, morală, parabolă, parimiar, pildă, proverb, sentinţă, vorbă bătrânească, zicală, zicătoare, (variantă) paremie.  Parolă, substantiv feminin
Sinonime: convenţie, secret; cuvânt, vorbă; şuetă, conversaţie, cozerie, discuţie, taifas, taclale.  Peltea, substantiv feminin
Sinonime: (figurat) vorbărie, flecăreală, poliloghie, pălăvrăgeală, trăncăneală, sporovăială.  Poliloghie, substantiv feminin (depreciativ)
Sinonime: vorbărie, retorică, flecăreală.  Pomeni, verb
Sinonime: a aminti, a aduce vorba, a menţiona, a cita; a se trezi, a-şi da seama.  Porunci, verb
Sinonime: a ordona, a comanda, a dicta, a dispune, a obliga, a impune, a cere, a pretinde; (regional) a comunica, a transmite, a trimite vorbă.  Povesti, verb
Sinonime: a istorisi, a nara, a expune, a înfăţişa; (regional) a sta de vorbă, a discuta, a sta de poveşti, a pălăvrăgi.