Voi, verb Sinonime:
a vrea, a pretinde, a intenţiona, a-şi propune, a aspira, a fi de acord.
Voiagea, verb (învechit)
Sinonime:
a călători, a voiaja, (învechit) a voiajarisi.
Voiaj, substantiv neutru Sinonime:
călătorie, deplasare, turism.
Voiaja, verb
Sinonime:
a călători, a umbla, (învechit) a strănici, (învechit) a voiajarisi, (rar) a drumui, (variantă) (învechit) a voiagea.
Voiajarisi, verb (învechit)
Sinonime:
a voiaja.
Voiajor, substantiv masculin Sinonime:
călător; comis-voiajor.
Voie, substantiv feminin Sinonime:
voinţă, vrere, intenţie, dorinţă; poftă, chef, plăcere, gust, opţiune; permisiune, încuviinţare, învoire, aprobare, acord.
Voieştniţă, substantiv
Sinonime:
(botanică) izmă, mentă.
Voievod, substantiv masculin
Sinonime:
cap, căpetenie, căpitan, comandant, conducător, domn, domnitor, mai-mare, principe, șef, vodă, voevod, voivod; bulibașă.
Voievodal, adjectiv
Sinonime:
domnesc, principiar.
Voievodat, substantiv
Sinonime:
voivodat, stat condus de un voievod.
Voievodeasă, substantiv
Sinonime:
crăiasă, doamnă, soție de voievod, vodeasă, voduleasă, (variantă) voivodeasă.
Voievozi, verb
Sinonime:
a domni, a conduce un voievodat.
Voievozie, substantiv
Sinonime:
principat, voievodat.
Voincios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
(învechit) voitor, (variantă) voinicios.
Voinea, substantiv
Sinonime:
(învechit) logodnic.
Voinic, substantiv masculin Sinonime:
tânăr, chipeş, curajos, viteaz, îndrăzneţ; flăcău, fecior; soldat, ostaş.
Voinic (voinică), adjectiv Sinonime:
bine făcut, robust, viguros, zdravăn, vânjos, puternic.
Voiniceşte, adverb Sinonime:
cu curaj, vitejeşte, bărbăteşte, temerar; cu vigoare, cu putere, cu forţă, vârtos.
Voinicie, substantiv feminin Sinonime:
vitejie, eroism, curaj, îndrăzneală, temeritate, bărbăţie, bravură; haiducie; robusteţe, putere, vigoare, ispravă.
Voinicime, substantiv
Sinonime:
vitejime.
Voinţă, substantiv feminin Sinonime:
hotărâre, decizie, determinare, vrere; intenţie, ţel, scop; învoire, consimţământ, acord, permisiune; dorinţă, poftă, chef.
Voios (voioasă), adjectiv Sinonime:
bucuros, vesel, binedispus.
Voioşie, substantiv feminin Sinonime:
voie bună, veselie, bună dispoziţie.
Voivodat, substantiv
Sinonime:
voievodat, principat.
Armată, substantiv feminin
Sinonime:
harmată, militărie, oaste, oștire, putere, serviciu militar, stagiu, unitate militară, (figurat) cârd, (figurat) ceată, (figurat) grămadă, (figurat) grup, (figurat) mulţime, (figurat) sabie, (ieşit din uz) armadie, (învechit și popular) ostășie, (învechit și regional) armadă, (învechit și regional) șirag, (învechit și regional) tabără, (învechit) armie, (învechit) ordie, (învechit) ostășime, (învechit) oștenie, (învechit) oștime, (învechit) silă, (învechit) soldăție, (învechit) tărie, (învechit) voinicie, (la plural) trupe, (popular și familiar) cătănie, (regional) miliție.
Baban (babană), adjectiv (popular) Sinonime:
mare, voinic.
Băiat, substantiv masculin Sinonime:
copil; tânăr, voinic, adolescent, flăcău; (învechit) valet, fecior; (învechit) ospătar, chelner, picolo; (ieșit din uz) garson; fiu, junior.
Bărbat (bărbată), adjectiv Sinonime:
curajos, îndrăzneţ, cutezător, temerar, inimos, voinic, viteaz.
Bărbătesc (bărbătească), adjectiv Sinonime:
viril, viguros, tare, puternic; curajos, îndrăzneţ, cutezător, temerar, inimos, voinicesc, vitejesc.
Bărbăţie, substantiv feminin Sinonime:
vigoare, putere, virilitate; curaj, vitejie, voinicie, îndrăzneală, bravură, cutezanţă, temeritate.
Benevol (benevolă), adjectiv Sinonime:
voluntar, de bună voie, nesilit, de la sine, dezinteresat, gratuit.
Binefăcut (binefăcută), adjectiv Sinonime:
robust, voinic, puternic, forțos, trupeş, arătos, solid.
Binevoi, verb Sinonime:
a vrea, a voi, a găsi de cuviinţă, a consimţi, a fi de acord, (familiar) a catadicsi, (figurat) a se îndura.
Brav (bravă), adjectiv Sinonime:
viteaz, inimos, voinic, curajos, temerar, îndrăzneţ, cutezător; vitejesc, eroic, impunător, impozant, măreţ.
Bucurie, substantiv feminin Sinonime:
încântare, jovialitate, mulţumire, satisfacţie, bună dispoziţie, desfătare, veselie, voioșie.
Bucuros (bucuroasă), adjectiv Sinonime:
binedispus, fericit, jovial, mulţumit, satisfăcut, vesel, voios.
Călătorie, substantiv feminin
Sinonime:
călătorire, călătorit, deplasare, drum, voiaj, (învechit) plimbare, (învechit) umblet.
Cere, verb Sinonime:
a solicita, a ruga, a petiţiona, a face o petiţie; a pretinde, a revendica; a peţi, a cere în căsătorie; a dori, a pofti, a voi, a vrea; (reflexiv) a se impune, a obliga.
Comandant, substantiv masculin
Sinonime:
amiral, arhistrateg, bimbașă, burgrav, cap, căpetenie, conducător, general, guvernator, mai-mare, pilot, polemarh, șef, ștab, (învechit și regional) tist, (învechit) arhistratig, (învechit) călăuz, (învechit) căpitan, (învechit) comandir, (învechit) comândant, (învechit) nacealnic, (învechit) navarh, (învechit) povățuitor, (învechit) proprietar, (învechit) tocmitor, (învechit) vârhovnic, (învechit) voievod, (latinism învechit) prepozit, (Transilvania) birău, (Grecia antică) taxiarh.
Concede, verb
Sinonime:
a accepta, a admite, a aproba, a concesiona, a consimţi, a îndupleca, a îngădui, a învoi, a da voie, a încuviinţa, a lăsa, a permite, a primi.
Concurs, substantiv neutru
Sinonime:
acord, ajutor, alpiniadă, aport, aprobare, asentiment, aviz, balcaniadă, campionat, colaborare, competiţie, confruntare, consimțământ, consimțire, contribuție, cupă, examen, îngăduință, întrecere, învoială, învoire, joc, meci, olimpiadă, partidă, permisiune, serviciu, spartachiadă, sprijin, șalanj, turneu, universiadă, voie, voință, vrere, (figurat) întâlnire, (învechit și regional) faliment, (învechit) concurșum, (învechit) încuviințare, (la plural) oficii.
Conducător, substantiv masculin
Sinonime:
cap, căpetenie, cârmuitor, comandant, domn, domnitor, monarh, stăpânitor, suveran, vodă, voievod, (astăzi rar) stăpân, (învechit şi popular) oblăduitor, (învechit) biruitor, crai, gospodar, gospodin, ocârmuitor, purtător, vlădică, (figurat) cârmaci, guvernator, (turcism învechit) zabet; guvernant, hegemon, şef, (rar) diriguitor, (învechit) principal, ştab, vătaf, (învechit) staroste, (regional) birău, jude; şofer. Conducător, adjectiv
Sinonime:
guvernant, guvernamental, hegemon.
Corpolent (corpolentă), adjectiv Sinonime:
voinic, gras, trupeş, mătăhălos.
Crai, substantiv masculin
Sinonime:
împărat, rege, domnitor, boiştean, cap încoronat, cârmuitor, conducător, domn, monarh, popă, rigă, stăpânitor, suveran, vodă, voievod; afemeiat.
Curaj, substantiv neutru
Sinonime:
îndrăzneală, temeritate, cutezanţă, vitejie, bărbăţie, bravură, dârzenie, încumetare, neînfricare, semeţie, (livresc) intrepiditate, petulanţă, (rar) cutezare, (popular şi familiar) suflet, (popular) inimă, voinicie, (învechit) dârzie, îndrăznire, mărinimie, semeţire, (grecism învechit) taros.
Curajos (curajoasă), adjectiv
Sinonime:
îndrăzneţ, cutezător, temerar, voinic, viteaz, brav, dârz, inimos, neînfricat, semeţ, (livresc) intrepid, petulant, (rar) bărbat, (învechit) hrăbor, neînfricoşat, bărbătesc, vitejesc, (regional) bărbătos.
Cutezanţă, substantiv feminin Sinonime:
curaj, temeritate, îndrăzneală, bărbăţie, voinicie, vitejie; tupeu, cinism.
Cutezător (cutezătoare), adjectiv
Sinonime:
brav, curajos, cutezant, dârz, inimos, intrepid, îndrăzneț, neînfricat, petulant, semeț, temerar, viteaz, vulturesc, (învechit și popular) voinic, (învechit) hrăbor, (învechit) îndrăznitor, (învechit) neînfricoșat, (rar) bărbat.
Decizie, substantiv feminin
Sinonime:
hotărâre, sentinţă, decret, rezoluţie, ordin, poruncă, voinţă; dârzenie, fermitate, intransigenţă, neclintire, neînduplecare, nestrămutare, neşovăire, statornicie.
Dezlegare, substantiv feminin Sinonime:
rezolvare, soluţie, lămurire; voie, permisiune, îngăduire, încuviinţare, aprobare, acord.
Dispoziţie, substantiv feminin
Sinonime:
stare sufletească; hotărâre, ordin, indicaţie, normă, prescripţie, prevedere, (învechit şi regional) rost, (învechit) prescript, clauză, poruncă, (popular) porunceală, (învechit) aşezământ, carte, farmuta, învăţătură, mandat, orânduială, orânduire, pitac, poruncită, povelenie, povelire, pravilă, rânduială, strânsoare, şart, tertip, ucaz, (rusism învechit) pricaz, consemn, situaţie, stare; (la plural) toane, voie, (regional, la plural) duşi, poftă, tendinţă.
Dispune, verb
Sinonime:
a alege cu fermitate, a aranja, a așeza, a avea (la dispoziție), a bate, a birui, a clasa, a clasifica, a comanda, a da dispoziții, a decide, a decreta, a deveni vesel, a distribui, a fi în voie bună, a fixa, a grupa, a hotărî, a împărți, a întocmi, a întrece, a învinge, a orândui, a ordona, a organiza, a petrece, a porunci, a poseda, a potrivi, a pune, a râde, a rândui, a repartiza, a se amuza, a se bucura, a se desfăta, a se distra, a se folosi după bunul plac, a se înveseli, a se veseli, a sistematiza, a stabili, a statornici, a stipula, (învechit) a conduce, (învechit) a dispoza, (învechit) a dispozarisi, (învechit) a drege, (învechit) a învăța, (învechit) a judeca, (învechit) a lega, (învechit) a libovi, (învechit) a poveli, (învechit) a se distrage, (învechit) a se eglendisi, (învechit) a tocmi, (popular) a chiti, (popular) a soroci, (prin Banat și Transilvania) a priti, (rar) a prescrie.
Divertisment, substantiv neutru
Sinonime:
agrement, amuzament, distractivitate, distracție, interludiu, recreație, voie bună.
Doamnă, substantiv feminin
Sinonime:
femeie, nevastă, soţie; (învechit) stăpână, cucoană, madam, (popular) jupâneasă, (ieşit din uz) damă, (grecism învechit) chera, (italienism învechit) signoră; (istorie) (popular) vodeasă, voduleasă, voievodeasă.
Domn, substantiv masculin
Sinonime:
stăpân, posesor, jupân; domnitor, voievod, prinţ, rege, monarh; om bogat, aristocrat, nobil; (Domnul) Dumnezeu, Isus Hristos; cucon, (învechit şi familiar) musiu, (grecism învechit) chir, (italienism învechit) signor; bărbat, orăşean, soţ, târgoveţ.
Domnitor, substantiv masculin
Sinonime:
domn, monarh, voievod, crai, cneaz, cârmuitor, conducător, stăpânitor, suveran, vodă, (astăzi rar) stăpân, (învechit şi popular) oblăduitor, (învechit) biruitor, gospodar, gospodin, ocârmuitor, purtător, vlădică, (figurat) cârmaci.
Dori, verb
Sinonime:
a râvni, a năzui, a jindui, a tinde; a aspira, a ahtia, a pofti, a voi, a vrea, (învechit) a deşidera, a iubi, a jelui, a poftisi, a cere; a ura.
Dorinţă, substantiv feminin
Sinonime:
poftă, gust, năzuinţă, aspiraţie, voinţă, cerinţă, deziderat, doleanţă.
Drum, substantiv neutru
Sinonime:
alergătură, cale (de comunicație terestră), călătorie, cursă, deplasare, itinerar, parcurs, rută, stradă, șosea, traiect, traiectorie, traseu, voiaj, (astăzi rar) marșrut, (drum-de-fier) cale ferată, (învechit și regional) potecă, (învechit) plimbare, (învechit) umblet, (învechit, în Moldova) șleau, (popular) șină, (regional) ruscă, (Transilvania, Bucovina și Banat) ștrec.
Energie, substantiv feminin
Sinonime:
forţă, putere, tărie, vigoare, vlagă, vioiciune, dinamism, impetuozitate, robusteţe, vitalitate, (livresc) potenţă, (popular) vânjoşenie, vânjoşie, vârtoşie, voinicie, (regional) mau, vânj, vlastă, (Muntenia, Oltenia şi Banat) snagă, (învechit) sforţă, tărime, vârtute, vlavie, (figurat) sevă, bărbăție; (fizică) (energie atomică) energie nucleară; (energie electrică) lumină electrică.
Flăcău, substantiv masculin
Sinonime:
june, băiat, băietan, flăcăiandru, fecior, tânăr, (Oltenia şi Muntenia) dănac, (regional) judican, (Transilvania) melean, (Transilvania şi Maramureș) prunc, (învechit) voinic; neînsurat, burlac, celibatar, cavaler, holtei, becher.
Găligan, substantiv masculin (depreciativ)
Sinonime:
gligan, lungan, matahală, namilă, vlăjgan, voinic, zdrahon.
Gând, substantiv neutru
Sinonime:
calcul, chibzuinţă, concepţie, cuget, cugetare, dorinţă, fantezie, idee, intenţie, închipuire, îndemn, îndrumare, învăţătură, judecată, meditare, minte, plac, plan, povaţă, povăţuire, reflecţie, sfat, socoteală, vis, voie, voinţă, vorbă.
Gândi, verb
Sinonime:
a avea în intenție, a bănui, a chibzui, a concepe, a considera, a crede, a cugeta, a cumpăni, a dori, a drămui, a fi cu gândul, a fi cuprins de îngrijorare, a găsi de cuviință, a intenţiona, a inventa, a judeca, a lua în considerare, a medita, a păsa, a proiecta în gând, a raţiona, a reflecta, a se îngriji, a se îngrijora, a socoti, a spera, a voi, a-i păsa de, a-i trece prin minte, a-și aplica reflecția, a-și da seama, (figurat) a cântări, (învechit şi regional) a sămălui.
Gospodar, substantiv masculin
Sinonime:
bărbat, cârmuitor, conducător, domn, domnitor, gazdă, monarh, om chibzuit, om econom, om înstărit, proprietar, soţ, stăpânitor, suveran, vodă, voievod, (învechit) căsar, căsaş. Gospodar, adjectiv
Sinonime:
bogat, chibzuit, econom, harnic, îndemânatic, îndestulat, înstărit, priceput, socotit, vrednic.
Hatâr, substantiv neutru
Sinonime:
avantaj, capriciu, cinste, concesie, dorinţă, favoare, înlesnire, onoare, plac, plăcere, poftă, privilegiu, protecţie, serviciu, ușurință, voie.
Indispoziție, substantiv feminin
Sinonime:
agitație, amăreală, boală ușoară, deranjament, indigestie, indispunere, mahmureală, mâhnire, mocneală, neliniște, plictis, plictiseală, posomorală, posomoreală, proastă dispoziție, prodrom, racilă, răuț, supărare, surescitare, tensiune, urât, (fiziologie) ciclu, (fiziologie) menstruație, (fiziologie) period, (învechit și familiar) parapon, (învechit și popular) voie rea, (învechit) îndemână, (învechit) nedispozițiune, (învechit) stenahorie, (învechit) zaiflâc, (rar) mahmurie, (regional și familiar) pântecăraie, (regional) bănat, (regional) dălăceală, (regional) pioceală, (regional) pircoteală, (regional) terteleag, (variantă) (învechit) indispozițiune.
Intenţie, substantiv feminin Sinonime:
gând, preocupare, proiect, plan, năzuinţă, dorinţă, voinţă.
Involuntar (involuntară), adjectiv
Sinonime:
accidental, automat, automatic, fără voie, forțat, inconștient, instinctiv, mașinal, mecanic, negândit, neintenţionat, reflex, spontan, spontaneu.
Îngădui, verb Sinonime:
a permite, a admite, a tolera, a fi de acord, a lăsa să, a da voie, a încuviinţa, a consimţi.
Îngăduinţă, substantiv feminin
Sinonime:
amânare, aprobare, asentiment, autorizație, bunăvoinţă, clemenţă, generozitate, iertare, indulgenţă, încuviinţare, îngăduire, înţelegere, mărinimie, milă, păsuială, păsuire, permisiune, răgaz, toleranţă, voie, (învechit și popular) milostenie, (învechit) priință, (învechit) răbdare, (popular) îngăduială, (rar) tolerantism, (turcism învechit) musaadea.
Învoi, verb
Sinonime:
a (se) angaja, a (se) tocmi, a (se) uni, a accepta, a adera la, a admite, a aproba, a concilia, a consimţi, a conveni, a face pe voie, a fi în concordanță, a încuviința, a îngădui, a lăsa, a pactiza, a permite, a primi, a se împăca, a se îndupleca, a se înțelege, a se potrivi, a se reconcilia, a se vorbi, a trăi în bună înțelegere, a voi, a vrea, (Banat) a se toldui, (grecism învechit) a se simfonisi, (învechit și popular) a se prinde, (învechit și regional) a se grăi, (învechit și regional) a se pleca, (învechit) a aprobălui, (învechit) a favoriza, (învechit) a fi de acord, (învechit) a mulțumi, (învechit) a ogodi, (învechit) a pristăni, (învechit) a se lovi, (învechit) a se târgui, (învechit) a veni, (livresc) a concede, (Moldova și Bucovina) a pozvoli, (popular) a se ajunge, (popular) a se pogodi, (prin Muntenia) a se îndogăți.
Învoială, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, angajare, aprobare, aranjament, asentiment, aviz, combinație, condiție, consimţământ, consimțire, contract, convenţie, împăcare, încuviințare, îngăduință, îngăduire, înţelegere, învoire, legământ, pact, permisie, permisiune, tranzacție, voie, voință, vorbă, vrere, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit și regional) poslușanie, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) așezământ, (învechit) concesie, (învechit) concurs, (învechit) cuvânt, (învechit) pozvol, (învechit) sfat, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (învechit) volnicie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Banat) pogoadă, (prin Muntenia) prinsoare, (prin Oltenia și Banat) pogodeală, (regional) tocmă.
Jovial (jovială), adjectiv Sinonime:
vesel, voios, binedispus, glumeţ, hâtru, spiritual.