Uz, substantiv neutru
Sinonime: circulaţie, comportare, cutumă, datină, folosinţă, folosire, întrebuinţare, manieră, obicei, uzanţă.  Uza, verb
Sinonime: a deteriora, a toci; (figurat) a (se) consuma, a degrada, a (se) învechi, a (se) ramoli, a (se) rablagi; a folosi, a întrebuinţa; a recurge, a apela.  Uzabil, adjectiv
Sinonime: degradabil, deteriorabil.  Uzaj, substantiv neutru
Sinonime: folosinţă, folosire, întrebuinţare, obicei, utilizare, uz, uzanță, uzură.  Uzanţă, substantiv feminin
Sinonime: convenienţă, convenție, cutumă, datină, normă, obicei, practică uzuală, rânduială, regulă, tipic, uz, (învechit) şart.  Uzare, substantiv
Sinonime: consumare, deteriorare, folosire, învechire, ponosire, uzură.  Uzat (uzată), adjectiv
Sinonime: tocit, degradat, deteriorat, învechit; (figurat) slăbit, consumat, epuizat, obosit.  Uzină, substantiv
Sinonime: distilerie, fabrică, fonderie, întreprindere, manufactură, oțelărie, rafinărie, turnătorie, (germanism, în Banat) vere, (învechit) cherhana, (regional) maşină.  Uzinaj, substantiv
Sinonime: (tehnică) uzinare, alezaj.  Uzita, verb
Sinonime: a circula, a (se) folosi în mod curent, a (se) întrebuința.  Uzitat, adjectiv
Sinonime: comun, curent, de folosință, familiar, folosit, frecvent, habitual, întrebuinţat, obișnuit, ordinar, uzual.  Uzual (uzuală), adjectiv
Sinonime: banal, clasic, comun, cunoscut, curent, de mare uz, de uz curent, familiar, folosit în mod curent, folosit în mod obișnuit, frecvent, întrebuințat în mod obișnuit, obişnuit, ordinar, tradiţional, uzitat.  Uzucapiune, substantiv
Sinonime: prescripţie achizitivă, usucapiune.  Uzufruct, substantiv
Sinonime: (drept de) uzaj.  Uzură, substantiv feminin
Sinonime: degradare, deteriorare, eroziune, purtare, uzaj, uzare, vetustețe; camătă, cămătărie, dobândă, procent; (figurat) slăbire, oboseală, epuizare; (figurat) corupție, decadență, desfrâu.  Uzurar, adjectiv
Sinonime: cămătăresc.

Uzurar, substantiv
Sinonime: cămătar.  Uzurpa, verb
Sinonime: a acapara, a aroga, a atribui, a încălca, (învechit şi regional) a săpa, (învechit) a răpşti, (învechit, figurat) a împresura.  Uzurpare, substantiv
Sinonime: (învechit) răpştire, uzurpaţiune.  Uzurpație, substantiv (învechit)
Sinonime: apropriere, captație, dol, ilegalitate, impostură, plagiat, rapt, tiranie, uzurpare, (variantă) uzurpațiune.  Uzurpaţiune, substantiv
Sinonime: captație, dol, escrocherie, ilegalitate, impostură, injustiție, uzurpare.  Uzurpator, substantiv
Sinonime: impostor, pastișor, pirat, (învechit) plagiar.  

---

Actor, substantiv masculin
Sinonime: actor-cântăreț, actor-dansator-cântăreț, actor-director-animator, actriță, arlechin, artist, artistă, bufon, cabotin, clovn, colombină, comic, compars, divă, figurant, iluzionist, interpret, jongler, june-prim, măscărici, mim, paiață, pantomim, păpușar, personaj, prestidigitator, protagonist, saltimbanc, scamator, star, tragedian, vedetă, (depreciativ) actoraș, (figurat) stea, (franțuzism învechit) baladin, (ieșit din uz) gagist, (învechit și regional) statist, (învechit) actoriță, (învechit) aftor, (învechit) comedian, (învechit) comediant, (învechit) pehlivan, (la romani) histrion, (la romani) prolog, (rar) teatralist, (rar) tragic, (regional) boscar.  Actual (actuală), adjectiv
Sinonime: de azi, contemporan, din zilele noastre, prezent, la ordinea zilei, în uz, curent, modern.  Amărât (amărâtă), adjectiv
Sinonime: mâhnit, necăjit, trist, supărat, indispus; (figurat) uzat, ponosit, de aruncat, jerpelit, degradat, nenorocit, prăpădit, pârlit.  Antic (antică), adjectiv
Sinonime: vechi, de demult, arhaic, ancestral, demodat, desuet, secular, vetust; uzat, folosit.  Aplicaţie, substantiv feminin
Sinonime: aplicare, aptitudine, efort, execuție, funcție, înclinație, însușire, pasiune, predispoziție, punere în practică, râvnă, sârguinţă, silinţă, talent, vocație; cerere-tip, formular; întrebuințare, utilizare, uzaj; (informatică) logicial, program; (variantă) aplicațiune.  Arhaic (arhaică), adjectiv
Sinonime: învechit, din trecut, depăşit, ieşit din uz, primitiv, perimat, anacronic, antic, demodat, desuet.  Armată, substantiv feminin
Sinonime: harmată, militărie, oaste, oștire, putere, serviciu militar, stagiu, unitate militară, (figurat) cârd, (figurat) ceată, (figurat) grămadă, (figurat) grup, (figurat) mulţime, (figurat) sabie, (ieşit din uz) armadie, (învechit și popular) ostășie, (învechit și regional) armadă, (învechit și regional) șirag, (învechit și regional) tabără, (învechit) armie, (învechit) ordie, (învechit) ostășime, (învechit) oștenie, (învechit) oștime, (învechit) silă, (învechit) soldăție, (învechit) tărie, (învechit) voinicie, (la plural) trupe, (popular și familiar) cătănie, (regional) miliție.  Băiat, substantiv masculin
Sinonime: copil; tânăr, voinic, adolescent, flăcău; (învechit) valet, fecior; (învechit) ospătar, chelner, picolo; (ieșit din uz) garson; fiu, junior.  Caduc (caducă), adjectiv
Sinonime: trecător, efemer, perisabil; demodat, depăşit, desuet, învechit, netrainic, perimat, vechi, obsolet, ieșit din uz.  Casa, verb
Sinonime: a anula, a desfiinţa; a scoate din serviciu, a scoate din uz.

Casă, substantiv feminin
Sinonime: imobil, clădire, locuinţă, cămin, domiciliu, familie, dinastie, neam; întreprindere, firmă; casierie, ghişeu de plăţi; coşmelie.

Casa, substantiv articulat
Sinonime: (astronomie) gemma, perla.  Cămătar, substantiv masculin
Sinonime: (învechit) camatnic, cămătarnic, cămătaş, ciufut, mamelegiu, privătar, uzurar, zaraf; (figurat) om zgârcit, interesat, lipsit de scrupule.  Curent (curentă), adjectiv
Sinonime: obişnuit, uzual; curgător, fluent, cursiv; în curs, actual, prezent, de faţă, la îndemână.  Datină, substantiv feminin
Sinonime: tradiţie, obicei, uzanţă, rânduiala; regulă, tipic, lege, fel, uz, (învechit şi popular) rând, (popular) dată, (învechit şi regional) pomană, (regional) orândă, (Transilvania) sucă, (prin Banat) zacon, (învechit) pravilă, predanie, şart, tocmeală, (turcism învechit) adat; cutumă.  Demoda, verb
Sinonime: a se învechi, a se perima, a ieşi din uz.  Desuet (desuetă), adjectiv
Sinonime: necorespunzător, învechit, perimat, ieşit din uz.  Deteriora, verb
Sinonime: a (se) degrada, a se învechi, a (se) strica, a (se) uza, (Moldova) a (se) hrentui, (familiar) a (se) hârbui, a (se) hodorogi, a (se) paradi, a (se) rablagi, a (se) ponosi; a avaria, a agrava, a înrăi, a înrăutăţi.  Doamnă, substantiv feminin
Sinonime: femeie, nevastă, soţie; (învechit) stăpână, cucoană, madam, (popular) jupâneasă, (ieşit din uz) damă, (grecism învechit) chera, (italienism învechit) signoră; (istorie) (popular) vodeasă, voduleasă, voievodeasă.  Fabrica, verb
Sinonime: a face, a confecţiona, a debita, a elabora, a fasona, a făuri, a lucra, a alcătui, a produce, a manufactura, a realiza, a uzina; a fabula, a născoci, a plăsmui, a crea, a inventa, a scorni, a ticlui.

Fabrică, substantiv
Sinonime: atelier, întreprindere industrială, manufactură, uzină.  Firmă, substantiv feminin
Sinonime: titlu, denumire, inscripţie; întreprindere, uzină, fabrică.  Folosi, verb
Sinonime: a (se) întrebuinţa, a (se) servi, a (se) sluji, a (se) utiliza, a ajuta, a aplica, a avea folos, a beneficia, a câştiga, a circula, a consuma, a face uz, a fi de folos, a fi util, a pierde, a practica, a prii, a profita, a recurge, a trage folos, a uza, (învechit și popular) a prinde, (regional) a vestegălui.  Folosinţă, substantiv feminin
Sinonime: avantaj, beneficiu, câştig, folos, folosire, întrebuinţare, profit, utilizare, uz, (învechit) uzaj.  Frecvent (frecventă), adjectiv
Sinonime: banal, clasic, cunoscut, curent, cutumiar, de uz general, des, familiar, la rând, mereu, obişnuit, ordinar, periodic, răspândit, regulier, repetat, rutinier, tradiţional, uzual.  Funcţionar, substantiv masculin
Sinonime: administrator, agent, angajat, bugetar, demnitar, factor, interimar, magistrat, salariat, slujbaş, titular, (ieşit din uz) amploiat, (învechit) mădular.  Fundaţie, substantiv feminin
Sinonime: aşezământ, bază, ctitorie, fundament, fundațiune, instituţie, temei, temelie, (ieşit din uz) stabiliment, (învechit) aşezare, (învechit) rădăcină, (prin Muntenia) arca, (rar) substrucţie.  Gardian, substantiv masculin
Sinonime: cerber, gardă, paznic, păzitor, polițist, portar, portier, sergent, strajă, supraveghetor, temnicer, veghetor, (germanism regional) vehter, (ieşit din uz) gardist.  Hodorogit (hodorogită), adjectiv
Sinonime: cu un picior în groapă, dărăpănat, degradat, deteriorat, hârâit, hârâitor, hârbuit, hrentuit, îmbătrânit, învechit (și stricat), ramolit, răguşit, ruinat, senil, stricat, şubrezit, uzat, (variantă) odorogit.  Injustiţie, substantiv feminin
Sinonime: abuz, apăsare, exacțiune, ilegalitate, incorectitudine, inegalitate, inichitate, nedreptate, persecuție, uzurpațiune.  Îmbătrâni, verb
Sinonime: a se învechi, a se uza, a se degrada.  Întrebuinţa, verb
Sinonime: a folosi, a utiliza, a uza de, a se servi.  Întrebuinţat (întrebuințată), adjectiv
Sinonime: uzat, folosit, utilizat; vechi, învechit, depăşit, demodat.  Întreprindere, substantiv feminin
Sinonime: fabrică; uzină, combinat.  Învechi, verb
Sinonime: a se uza, a se trece, a se degrada, a fi depăşit.  Jerpeli, verb
Sinonime: a se zdrenţui, a se uza, a se învechi, a se rupe.  Meditator, substantiv masculin
Sinonime: pedagog, preparator, (ieşit din uz) repetitor.  Obicei, substantiv neutru
Sinonime: deprindere, obişnuinţă, învăţ, nărav; datină, rânduială, cutumă, uz; lege, normă, prescripţie.  Pavaj, substantiv neutru
Sinonime: asfalt, caldarâm, carelaj, dalaj, pietruire, (ieșit din uz) pavea, (învechit) pod, (latinism învechit) paviment.  Perima, verb
Sinonime: (reflexiv) a se învechi, a se demoda, a se uza; (juridic) a se stinge, a se anula, a se desfiinţa.  Perimat (perimată), adjectiv
Sinonime: anacronic, anulat, arhaic, caduc, demodat, depăşit, desuet, ieșit din uz, inactual, invalidat, învechit, neactual, nul, obliterat, obsolet, retardatar, retrograd, revolut, rococo, scos din circulaţie, stins, uzat, vetust; (figurat) prăfuit, răsuflat, (familiar) fumat.  Ponosi, verb
Sinonime: a se uza, a se strica, a se învechi, a se paradi, a se mototoli, a se degrada; a ponegri, a defăima, a calomnia, a vorbi de rău.  Prevala, verb
Sinonime: a predomina, a avea preponderenţă, a avea ascendenţă, a domina; a face uz (de ceva), a face apel (la ceva).  Purtat (purtată), adjectiv
Sinonime: uzat, vechi, ros, lustruit.  Rablagi, verb
Sinonime: a se uza, a se deteriora, a se hodorogi, a se degrada, a se strica, a se ruina, a se ramoli; (figurat) a îmbătrâni.

Răblăgi, verb
Sinonime: a (se) rablagi.  Ramoli, verb
Sinonime: a se uza, a se hodorogi, a se deteriora, a se rablagi, a se degrada; (figurat) a îmbătrâni, a se istovi, a se extenua.  Răpitor (răpitoare), adjectiv
Sinonime: hrăpăreţ, uzurpator, lacom, jecmănitor; fermecător, încântător, minunat.  Rău (rea), adjectiv
Sinonime: neascultător, răsfăţat, nesupus, răzgâiat; dăunător, neplăcut, perfid, viclean, crud; lamentabil, prost, mizerabil; abraş, nărăvaş, violent, sălbatic, nedomolit; neliniştitor, apăsător, chinuitor; uzat, rupt, stricat, degradat; neîndemânatic, incapabil, nepriceput, nesatisfăcător.  Reforma, verb
Sinonime: a înnoi, a primeni; a modifica, a reface; a scoate din uz, a da deoparte.  Roade, verb
Sinonime: a ronţăi, a morfoli, a măcina, a fărâmiţa, a freca, a toci, a uza; a jena, a deranja, a supăra, a chinui, a tulbura, a frământa, a tortura.  Ruginit (ruginită), adjectiv
Sinonime: oxidat, galben-roşietic, plin de rugină, stricat; (figurat) învechit, îmbătrânit; dogit, înapoiat, demodat, depăşit, scos din uz.  Ruginitură, substantiv feminin
Sinonime: vechitură, rablă, lucru uzat.  Scleroza, verb
Sinonime: a se îmbolnăvi de scleroză, a fi atins de scleroză, a provoca scleroză; (figurat) a nu mai evolua, a se împietri, a se închista, a se înţepeni, a se învechi, a se ramoli, a se uza.

Scleroză, substantiv
Sinonime: (medicină) sclerom, anchiloză, catalepsie.