Urzicător, adjectiv
Sinonime:
urticant, usturător; (figurat) caustic, corosiv, ironic, înțepător, mușcător, pișcător, sarcastic, usturător.
Bășică, substantiv feminin Sinonime:
umflătură, bubă; (la plural) balonaşe, bulbe, bulbuci, clăbuci, bolboroci; (rar) glob, balon. Băşica, verb
Sinonime:
a (se) urzica, (popular) a (se) piersica, (Moldova, Bucovina şi Transilvania) a (se) coşi.
Fată, substantiv feminin
Sinonime:
copilă, (învechit şi regional) pruncă, fecioară, fiică, tânără, virgină, duduie, domnișoară; (fată mare) femeie nemăritată; (fată în casă) servitoare; (astronomie) (fata-mare) lebăda; (fata morgana) (popular) apa-morţilor. Faţă, substantiv feminin
Sinonime:
chip, figură, obraz, mutră, înfăţişare, aspect; culoare, nuanţă; pagină; fizionomie, oval, profil, (la plural) ochi, persoană; avers; recto; faţadă; acoperitoare, învelitoare; (față de masă) masă, peșchir, pânzătură, (regional) măsai, mesală, mesanică, (Banat și Transilvania) măsar, măsăriță, (Banat) măsarnică, (Transilvania și Maramureș) măsoaie; (prin Transilvania și Maramureș) sac, (prin Transilvania) tăbuieț; suprafață; personaj, vopsea; (botanică) (faţa-mâţei) sugel alb, tapoşnic, urzică moarţă; (locuțiune) (а fi de faţă) a fi prezent. Făta, verb
Sinonime:
a naşte, a face (pui), a da viaţă, (prin Transilvania) a pui. Fâţă, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) baboi, plevuşcă, zvârlugă; fufă.
Mușcător (mușcătoare), adjectiv
Sinonime:
caustic, corosiv, epigramatic, ironic, înţepător, malițios, mordace, pișcător, sarcastic, satiric, tăios, urzicător, usturător, (regional) tămâios.
Băşicat, adjectiv
Sinonime:
coșcovit, cu bășici, în formă de bășică, plin de bășici, urzicat, (livresc) vezicat, (regional) beșicat. Bășicat, substantiv
Sinonime:
bășicare, (regional) beșicat.
Buberic, substantiv
Sinonime:
(botanică) (rar) scrofulare, (regional) brâncă, poală, frunză-de-bubă-rea, iarbă-neagră, urzică-neagră.
Oieşea, substantiv
Sinonime:
urzică mică.
Cosi, verb
Sinonime:
a tăia; (figurat) a distruge, a nimici, a omorî; a se roade. Coşi, verb
Sinonime:
a se bășica, a se umfla, a se urzica; (despre aluat) a crește; a (se) burduși, a bate, a snopi în bătaie; a păcăli, a înșela, a trage pe sfoară; a seduce; a fura; a se coji.
Oișea, substantiv
Sinonime:
(botanică) urzică, urzică-mare.
Ştevie, substantiv
Sinonime:
(botanică) măcrișul calului, (regional) urzica-raţei, (regional) brustan, dragavei, dragomir, (regional) crestăţea, hrenuţ, limba-boului, dragaveică, măcriș de apă, măcriș, (regional) iurpăsătoare, cinstea-câmpului, faptul-mare, iarbă-de-orbalț.
Fluture, substantiv
Sinonime:
(entomologie) flutur, lepidopter; (fluture-cap-de-mort) cap-de-mort; (fluture-de-mătase) vierme-de-mătase; (fluture-de-varză; fluture-alb) albiliţă; (fluture-inelat) inelar; (fluture-roşu) (regional) urzicar; fluturaș, paietă; fulg.
Urticant, adjectiv
Sinonime:
urzicător, usturător.
Paracherniţă, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) mătrice, politrică, grâul-potârnichii, urzică-moartă, (învechit) parietarie.
Vezicat, adjectiv
Sinonime:
băşicat, urzicat, vezicator.
Gotcă, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) găină sălbatică, găină-de-munte; chiciură, promoroacă; urzică.
Piersica, verb
Sinonime:
a bate tare, a bășica, a lovi, a urzica, (variantă) a pierseca.
Țigancă, substantiv
Sinonime:
gitană, nomadă, romă, țigană, (argotic) boroaică, (argotic) garoaică; (botanică) sugel, urzică moartă.
Ramie, substantiv
Sinonime:
(botanică) urzică chinezească.
Ironizare, substantiv
Sinonime:
ironie, ironizat, persiflare, ridiculizare, satirizare, zeflemisire, (argotic) miștocăreală, (familiar) ciondănire, (familiar) luare în balon, (familiar) luare peste picior, (figurat) clănțănire, (figurat) cosorâre, (figurat) împungere, (figurat) înghimpare, (figurat) înghimpat, (figurat) înțepare, (figurat) șfichiuire, (figurat) urzicare.
Urzicea, substantiv
Sinonime:
(botanică) urzică mică, urzicuţă.
Usturare, substantiv
Sinonime:
urzicare, usturat.
Urticacee, substantiv
Sinonime:
(botanică) paracherniță, urzică, (la plural) urticee.
Urticație, substantiv
Sinonime:
urzicare, urzicat, (variantă) urticațiune.
Acalefă, substantiv
Sinonime:
(zoologie) meduză, scifozoar, urzică marină, urzică-de-mare.
Înțepător, adjectiv
Sinonime:
acru, ardeiat, ascuțit, aspriu, aspru, corosiv, epigramatic, incisiv, ironic, iute, iuțit, îmbolditor, împungător, înăsprit, înțepos, mușcător, persiflant, persiflator, picant, piperat, pișcăcios, pișcător, sarcastic, satiric, șfichiuitor, țepos, urzicător, usturător, zeflemist, zeflemitor, (învechit) acos, (învechit) atingător, (învechit) înțepâcios, (învechit) stifos, (învechit) țăpos, (regional) înțiglat, (regional) pișcav, (regional) pișcos, (regional) pițigăios, (regional) țapoș, (regional) țepur.
