Amestec
Amestec,
substantiv
neutru
Sinonime
:
imixtiune,
ingerinţă,
intervenţie,
participare;
combinare,
împreunare,
asociere,
unire;
conglomerat,
melanj,
metisaj.
Branşament
Branşament,
substantiv
neutru
Sinonime
:
racordare,
legătură,
conectare,
contact,
unire,
joncțiune,
cuplare.
Căsătorie
Căsătorie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
bigamie,
casă,
căsătorie,
căsnicie,
coabitare,
conviețuire,
cununie,
însurat,
însurătoare,
mariaj,
măritat,
măritiș,
menaj,
mezalianță,
monogamie,
nuntă,
partidă,
poliandrie,
poligamie,
protogamie,
recăsătorire,
trigamie,
unire,
uniune,
viaţă
conjugală,
(grecism
învechit)
sinichesion,
(învechit)
însurăciune,
(învechit)
maritagiu,
(livresc)
matrimoniu,
(poetic)
himeneu,
(popular)
căpătuială,
(popular)
căpătuire,
(popular)
însoțire,
(popular)
luare,
(popular)
mărit,
(popular)
nuntire,
(popular)
nuntit,
(rar)
confareație,
(rar)
gospodărie,
(rar)
însurare,
(rar)
măritare.
Coaliţie
Coaliţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
alianţă,
asociere,
unire.
Combinaţie
Combinaţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
acord,
amalgam,
amestec,
aranjament,
asociere,
calcul,
combinare,
compus,
contract,
convenție,
corp
compus,
gând,
idee,
intenție,
îmbinare,
împreunare,
îngemănare,
întâlnire
de
dragoste,
înțelegere,
învoială,
învoire,
legământ,
manevră,
melanj,
mixtură,
pact,
plan,
proiect,
reunire,
sinteză,
socoteală,
tranzacție,
unire,
(argou)
șustă,
(învechit
și
popular)
legătură,
(învechit)
așezământ,
(învechit)
cuvânt,
(învechit)
simfonie,
(învechit)
sulf,
(învechit)
șart,
(popular)
târg,
(popular)
tocmeală,
(popular)
tocmire,
(prin
Muntenia)
prinsoare,
(variantă)
combinațiune.
Conciliere
Conciliere,
substantiv
feminin
Sinonime
:
împăcare,
unire,
acord,
conciliaţie.
Conjugare
Conjugare,
substantiv
feminin
Sinonime
:
flexiune
verbală;
îmbinare,
împletire,
unire.
Cratimă
Cratimă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
liniuță
de
unire.
Fraternizare
Fraternizare,
substantiv
feminin
Sinonime
:
înfrăţire,
unire;
solidarizare,
asociere.
Joncţiune
Joncţiune,
substantiv
feminin
Sinonime
:
legătură,
împreunare,
unire,
racord,
contact.
Legătură
Legătură,
substantiv
feminin
Sinonime
:
acord,
angajament,
aranjament,
armură,
bandaj,
basma,
boccea,
coardă,
combinație,
comunicație,
contact,
contract,
convenție,
cravată,
descântec,
farmec,
faşă,
frânghie,
funie,
împreunare,
îndatorire,
înlănțuire,
înţelegere,
învoială,
învoire,
lanţ,
legământ,
legătoare,
magie,
mănunchi,
nex,
obligație,
pact,
pansament,
raport,
referință,
relaţie,
sarcină,
sfoară,
testemel,
tifon,
tranzacție,
unire,
unitate,
vrajă,
vrăjitorie,
(grecism
învechit)
schesis,
(livresc)
contingență,
(rar)
snop,
(rar)
suită,
(regional)
smoc,
(filozofie)
(legătură
universală)
interdependență,
(fizică)
(legătură
conductivă)
legătură
galvanică;
(chimie)
(legătură
covalentă)
covalență,
(legătură
de
hidrogen)
punte
de
hidrogen,
(legătură
electrovalentă)
electrovalență,
(legătură
heteropolară)
electrovalență,
(legătură
homeopolară)
covalență,
(legătură
ionică)
electrovalență.
Mariaj
Mariaj,
substantiv
neutru
Sinonime
:
căsătorie,
căsnicie,
conjugalitate,
(figurat)
unire.
Sudură
Sudură,
substantiv
feminin
Sinonime
:
aderență,
brazură,
coalescență,
joncțiune,
sudaj,
sudare,
sutură;
(figurat)
îmbinare,
închegare,
legătură,
unire
(strânsă).
Uniune
Uniune,
substantiv
feminin
Sinonime
:
unire,
alianţă,
legătură,
fuziune;
ligă,
federaţie,
confederaţie,
asociaţie.
Adelfofagie
Adelfofagie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
(botanică)
unirea
a
doi
gameţi
de
acelaşi
sex.
Aglutinare
Aglutinare,
substantiv
Sinonime
:
aglutinație,
aglutinațiune,
alipire,
lipire,
reunire,
sudare,
unire.
Alipire
Alipire,
substantiv
Sinonime
:
aderare,
aglutinare,
alăturare,
anexare,
atașare,
încorporare,
lipire,
reunire,
sudare,
unire,
(învechit)
concubinaj.
Anexare
Anexare,
substantiv
Sinonime
:
adăugare,
adjoncțiune,
alăturare,
alipire,
anexat,
anexiune,
încorporare,
unire;
(istorie)
Anschluss.
Asamblaj
Asamblaj,
substantiv
Sinonime
:
acuplaj,
asamblare,
broșaj,
încastrare,
joncțiune,
montaj,
racord,
reunire,
sudură,
unire.
Asamblare
Asamblare,
substantiv
Sinonime
:
asamblaj,
fixare,
îmbinare,
împreunare,
montaj,
montare,
reunire,
unire.
Concert
Concert,
substantiv
Sinonime
:
audiție,
reprezentație,
recital;
compoziţie
muzicală;
acord,
armonie,
împăciuire,
înţelegere,
pace,
unire.
Comisură
Comisură,
substantiv
Sinonime
:
(anatomie)
punct
de
unire
a
două
părți
anatomice;
(comisura
buzelor)
colţul
gurii.
Concordie
Concordie,
substantiv
Sinonime
:
acord,
armonie,
împăciuire,
înţelegere,
pace,
unire.
Conectare
Conectare,
substantiv
Sinonime
:
branșare,
conexiune,
racordare,
sudare,
unire.
Conjuncție
Conjuncție,
substantiv
Sinonime
:
unire,
lipire;
dar,
ori,
sau,
și,
deci,
nici,
căci.
Fuzionare
Fuzionare,
substantiv
Sinonime
:
contopire,
fuziune,
unire.
Liniuţă
Liniuţă,
substantiv
Sinonime
:
linioară,
linie;
(lingvistică)
(liniuţă
de
unire)
cratimă,
linioară,
trăsură
de
unire.
Uniciune
Uniciune,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
alianță,
unire,
unitate,
(variantă)
unăciune,
(variantă)
uneciune.
Neunire
Neunire,
substantiv
Sinonime
:
animozitate,
ceartă,
conflict,
dezacord,
dezbinare,
diferend,
discordie,
discuție,
disensiune,
dispută,
divergență,
gâlceavă,
învrăjbire,
litigiu,
lipsă
de
unire,
neînțelegere,
vrajbă,
zâzanie.
Unitate
Unitate,
substantiv
Sinonime
:
cifră,
număr,
unu;
armonie,
coeziune,
fraternitate,
identitate,
indivizibilitate,
legătură,
omogenitate,
solidaritate,
tot
indivizibil,
tot
unitar,
uniformitate,
unime,
unire,
(unitate
statistică)
individ;
armată,
batalion,
divizie,
formație
militară,
oaste,
pluton,
regiment,
secție,
trupă;
departament,
firmă,
institut,
instituție,
întreprindere,
minister,
prefectură,
sector,
sferă.
Linioară
Linioară,
substantiv
Sinonime
:
linie,
liniuţă,
(liniuță
de
unire)
cratimă.
Sudare
Sudare,
substantiv
Sinonime
:
aglutinare,
alipire,
brazură,
lipire,
reunire,
sudaj,
sudat,
sudură,
unire.
Adjoncțiune
Adjoncțiune,
substantiv
Sinonime
:
adăugare,
adițiune,
adunare,
alipire,
alonjă,
anexare,
anexă,
anexiune,
avenant,
reuniune,
unire.
Reunire
Reunire,
substantiv
Sinonime
:
adunare,
aglutinare,
alipire,
asamblare,
convocare,
întrunire,
lipire,
regrupare,
sudare,
unificare,
unire.
Însoțire
Însoțire,
substantiv
Sinonime
:
acompaniere,
casă,
căsătorie,
căsnicie,
conducere,
cununie,
împerechere,
împreunare,
însoțit,
întovărășire,
menaj,
nuntă,
petrecere,
unire.
Împăciuire
Împăciuire,
substantiv
Sinonime
:
acord,
armonie,
concordie,
împăcare,
înțelegere,
pace,
unire,
(livresc)
concert,
(popular)
potriveală.
Conglomerare
Conglomerare,
substantiv
Sinonime
:
conglomerat,
conglomerație,
îngrămădire,
unire,
(învechit)
conglomerațiune.
Agregare
Agregare,
substantiv
Sinonime
:
agregație,
alipire,
unire
(într-un
tot).
Îngemănare
Îngemănare,
substantiv
Sinonime
:
amestecare,
îmbinare,
împerechere,
împreunare,
unire,
(livresc)
geminaţie.
Înfrăţire
Înfrăţire,
substantiv
Sinonime
:
dragoste
frățească,
fraternitate,
fraternizare,
frăţie,
înfrățit,
lăstărire,
prietenie
frățească,
prietenie
strânsă,
solidaritate,
unire,
unitate,
(învechit)
frățietate.
Închegare
Închegare,
substantiv
Sinonime
:
aglomerație,
cimentare,
coagulare,
consolidare,
economisire,
împreunare,
închegat,
îngroșare,
înjghebare,
întărire,
întocmire,
învârtoșare,
legare,
prindere,
sleire,
solidificare,
strângere
la
un
loc,
unire
trainică,
(figurat)
coerență,
(figurat)
întruchipare,
(figurat)
întrupare,
(figurat)
materializare,
(livresc)
conglutinare,
(rar)
încetare,
(regional)
închegătură.
Obștire
Obștire,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
anunțare,
dare
în
vileag,
înștiințare,
știre;
asociație,
comunitate,
unire.
Legătuință
Legătuință,
substantiv
Sinonime
:
angajament,
angajare,
învoială,
laț,
legătură,
obligație,
pact,
tratat,
unire.
Împreunare
Împreunare,
substantiv
Sinonime
:
adunare
la
un
loc,
asamblare,
căsătorie,
combinare,
combinație,
fixare,
goană,
gonire,
îmbinare,
împerechere,
îngemănare,
întâlnire,
joncțiune,
montaj,
montă,
reunire,
unire,
(biologie)
bătaie,
(învechit)
contact
sexual,
(învechit)
împreunăciune,
(învechit)
împreunătură,
(învechit)
întâmpinare,
(învechit)
întrunire,
(popular)
însoțire,
(regional)
montare,
(regional)
sărit.
Legare
Legare,
substantiv
Sinonime
:
acostare,
agasare,
ancorare,
arăcire,
armonizare,
atașare,
bandajare,
broșare,
capturare,
cartonare,
cercuială,
cercuire,
cercuit,
conectare,
corelare,
cuplare,
enervare,
ferecare,
fixare,
imobilizare,
interrelaționare,
îmbrobodire,
încastrare,
închegare,
înfrățire,
îngroșare,
înhămare,
înjugare,
înnădire,
înnodare,
înțepenire,
învârtoșare,
legat,
obligare,
pansare,
pansat,
persecutare,
plictisire,
priponire,
racordare,
raportare,
relație
de
prietenie,
sâcâire,
schingiuire,
solidificare,
strângere,
strâns,
supărare,
suturare,
torturare,
țintuire,
unire,
zădărâre,
(figurat)
împiedicare,
(figurat;
învechit)
întemnițare,
(figurat;
învechit)
robie,
(învechit)
alegare,
(învechit)
anulare,
(învechit)
fermecare,
(învechit)
încleiere,
(învechit)
oprire,
(învechit)
priponeală,
(legare
de
glie)
înrobire,
(popular)
chezășire,
(popular)
interdicție,
(popular)
întărire,
(popular)
oblojire,
(popular)
oblojit,
(rar)
cartonaj,
(rar)
înnodătură,
(regional)
compactare.
Luare
Luare,
substantiv
Sinonime
:
achiziționare,
adoptare,
apucare,
căsătorie,
confiscare,
cucerire,
cumpărare,
cumpărat,
dobândire,
îmbolnăvire,
încasare,
înhățare,
înlăturare,
înșfăcare,
luat,
obținere,
ocupare,
ocupație,
preluare,
primire,
prindere,
prins,
procurare,
sechestrare,
târguire,
unire,
(familiar
și
figurat)
umflare,
(franțuzism
învechit)
conchetă,
(învechit
și
popular)
distracție,
(învechit
și
popular)
poftă,
(învechit
și
popular)
voioșie,
(învechit)
loare,
(învechit)
luătură,
(învechit)
luoare,
(învechit)
luore,
(învechit)
scumpărătoare,
(Transilvania;
învechit)
excepție;
(luare-aminte)
atenție,
băgare
de
seamă,
curiozitate,
grijă,
interes,
observare,
privire,
prudență,
(învechit)
perierghie.
Însurare
Însurare,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
căsătorie,
însurat,
însurătoare,
(figurat)
unire,
(învechit)
însurăciune;
descotorosire,
omorâre.
Însurat
Însurat,
substantiv
Sinonime
:
căsătorie,
însurare,
însurătoare,
omorâre,
(figurat)
unire,
(învechit)
însurăciune.
Însurat,
adjectiv
Sinonime
:
căsătorit,
omorât,
(despre
încălțăminte)
pingelit,
(figurat)
unit.
Misticism
Misticism,
substantiv
Sinonime
:
anagogie,
contemplație,
extaz,
mistică,
misticitate,
unire
cu
Dumnezeu.
Coniugiu
Coniugiu,
substantiv
(latinism)
Sinonime
:
căsătorie,
mariaj,
matrimoniu,
unire,
uniune,
(variantă)
conjugiu.
Linkuri utile
Versiune anterioară website (2014-2022)
Dicţionarul limbii române în format electronic
Cupoane de reducere
Formular de contact
Căutări recente
Scalpare
Funambulesc
Chiureta
Unire
Exploziune
Tichet
Div
Perturbator
Afixare
Contribuitor
Biban
Baionetă
Pisc
Saşiu
Interogație
Absolutism
Hai-hui
Stinge
Scoate
Mărăcinele-ciacâr-tichine
încrengat
Miloste
Ospăţ
Lovi
Grâul-prepeliţelor
Povață
Drapel
Maşină
Densitometru
Mascare
Ocupare
Partizi
Sclipeală
Armistițiu
Broscariță-plutitoare
Frunzări
Mostră
Desfăşura
Piciorul
Nefiresc
Maniacală
Regimul
Reporter-fotograf
Șaidaj
Strămurare
Dogori
Nesemnificativ
Nemoral
Recicla
Podbal-de-apă
Ins
Vălău
Aservit
Chimică
Zaif
Pătlagina-apei
Frustra
Breabăn
Ostic
Podbal-de-munte
Obscenă
Nevoi
Venin
Stăpân
Erupere
Preaviz
Carul-zânelor
Carul-pădurilor
Năuci
Splendid
Intrusiune
Continent
Uiegar
Scrisă
Chivernisi
Dezlipit
Bandor
Pântecoasă
Nervozitate
Competiţie
Fi
Zabit
Antofită
Bonificare
Ales
Eritropsie
îndopat
Iudaic
Adiţionare
Ornamentare
Intrigi
Neobosit
Legislativă
Deranja
încălțământ
Floarea-studentului
Sexe
Precum
Râde
Tunde
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
Reduceri online!
RSS