Bovindou, substantiv neutru
Sinonime: nişă, firidă, scobitură, intrând, ieşitură (pe faţada unei clădiri).  Calomnia, verb
Sinonime: a bârfi, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a huli, a minţi, a murdări (imaginea unei persoane), a ocărî, a ponegri, a se autocalomnia, a vorbi de rău.  Crug, substantiv neutru
Sinonime: orbita unei planete; ciclu solar, ciclu lunar; bolta cerească.  Explicaţie, substantiv feminin
Sinonime: lămurire, clarificare, desluşire, limpezire; informaţie, îndrumare, orientare, explicare; justificare, motivare, motiv, pricină, cauză; expunere, predare, explicare (a unei lecţii, a unei teme).  Lexic, substantiv neutru
Sinonime: vocabular, glosar, cuvintele unei limbi.  Adelfotaxie, substantiv feminin
Sinonime: (botanică) citotropism cu atragerea reciprocă a zoosporilor liberi datorită unei excitabilităţi specifice.  Adinamandrie, substantiv feminin
Sinonime: (botanică) incapacitate funcţională a staminelor din floare; nefertilitatea polenului pe stigmatul unei flori; alogamie neurmată de fecundare.  Ecuaţional (ecuaţională), adjectiv
Sinonime: care implică utilizarea unei ecuații; (botanică) care implică diviziunea în două părți egale.  Cală (cale), substantiv feminin
Sinonime: încăpere pe fundul unei nave; hambar.  Cala, verb
Sinonime: a se opri brusc; a renunța, a se da bătut; (despre vehicule sau roţile lor) a imobiliza cu ajutorul unei cale; (despre piese mecanice) a orizontaliza.  Decan (decani), substantiv masculin
Sinonime: conducător al unei facultăţi; decurion; diviziune zodiacală.  Licenţiat (licenţiată), adjectiv
Sinonime: concediat, destituit, eliberat (din funcție), dat afară, demis; (substantiv masculin și substantiv feminin) persoană titulară a unei diplome de licență.  Chestor (chestori), substantiv masculin
Sinonime: șeful unei chesturi; administrator, intendant, magistrat, trezorier.  Ponos (ponoase), substantiv neutru
Sinonime: abatere, belea, bucluc, consecință neplăcută, culpabilitate, culpă, cusur, dandana, defect, deficienţă, dezonoare, eroare, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, încurcătură, lacună, lipsă, meteahnă, năpastă, neajuns, necaz, necinste, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, nume, pacoste, păcat, plângere, pocinog, poreclă, rău, reclamație, rușine, scădere, slăbiciune, supărare, supranume, viciu, vină, vinovăție; (a trage ponoasele) a suferi consecințele nefaste ale unei acțiuni.  Abrazare (abrazări), substantiv feminin
Sinonime: (operație de prelucrare a unei piese cu ajutorul unui abraziv) abraziune.  Debriefing, substantiv
Sinonime: (reuniune la care se face bilanțul unei operațiuni sau proiect) interogatoriu, examinare, interogare.  Turnichet, substantiv
Sinonime: stropitoare rotativă; (dispozitiv pivotant care permite trecerea unei singure persoane) tripod rotativ, poartă automatizată.  Carenă, substantiv
Sinonime: (partea exterioară a corpului unei nave) carină; carlingă.

Carena, verb
Sinonime: a calfata, a călăfătui.  Casare, substantiv
Sinonime: fărâmare, sfărâmare, spargere, zdrobire.

Caşare, substantiv
Sinonime: (acoperire a unei țesături cu o peliculă care imită pielea) caşurare.  Călăfătui, verb
Sinonime: (a astupa cu calafat încheieturile scândurilor care compun puntea unei nave) a calfata.  Chimiluminescență, substantiv
Sinonime: (luminescență produsă în timpul unei reacții chimice) chemoluminescență.  Aldămaş (aldămaşuri), substantiv neutru
Sinonime: (cinste oferită cuiva cu ocazia unei tranzacţii) cinstire, (regional) adălmaş.  Comutare, substantiv
Sinonime: comutaţie; (expresie) (comutarea pedepsei) înlocuirea unei pedepse mai grele cu una mai ușoară.  Dezvăţ, substantiv
Sinonime: dezbărare, dezobișnuire, dezobișnuință, pierdere a unei deprinderi, debarasare de o obișnuință.  Extravilan, substantiv
Sinonime: (teritoriu extravilan) teren în afara spațiului construibil al unei localități.  Interversiune, substantiv
Sinonime: intervertire; răsturnare (a unei ordini).  Depresa, verb
Sinonime: a desface cu o presă două piese îmbinate forțat, a face ca presiunea să înceteze, a separa cu ajutorul unei prese; a rări puieții dintr-o pepinieră, a rări puieții unui semințiș; a trata cu depresante.  Interverti, verb
Sinonime: a inversa, a permuta, a răsturna ordinea, a schimba (termenii unei serii), a transpoza.  Stărosti, verb
Sinonime: a cere, a conduce ceremonia unei nunți, a fi staroste la nuntă, a peţi.  Normaliza, verb
Sinonime: a (se) conforma, a armoniza, a codifica, a depersonaliza, a deveni normal, a elabora norme interne, a face să se conformeze unei norme, a raționaliza, a redresa, a regla, a regula, a regulariza, a reveni la normal, a standardiza, a supune unei norme, a unifica, a uniformiza.  Gurar, substantiv
Sinonime: muncitor (la intrarea unei mine); aftă, spuzeală (la colțul gurii).  Plineală, substantiv
Sinonime: achitare (a unei datorii), deplinătate, desăvârşire, executare silită, îndeplinire (a unei hotărâri), plenitudine, plinătate.  Patomimie, substantiv
Sinonime: simularea unei boli, simularea unei infirmităţi, sindromul Münchausen.  Bursiform, adjectiv
Sinonime: de forma unei pungi.  Eponim, substantiv
Sinonime: nume de loc, nume de oraș (provenit de la numele unei persoane).  Picarisi, verb (învechit)
Sinonime: a se simți insultat, a se simți jignit, a se supăra (în urma unei jigniri).  Vascularizație, substantiv
Sinonime: densitatea unei rețele vasculare, vascularizare.  Înghimpare, substantiv (popular)
Sinonime: împungere, înghimpat, înghimpătură, înțepare; (figurat) ironizare, îmboldire, îndemnare, provocare a unei dureri sufletești.  Resimțire, substantiv
Sinonime: simțire (a urmărilor unei împrejurări anterioare).  Imposta, verb
Sinonime: a organiza bazele unei lucrări, a pregăti bazele unei construcții.  Rearmare, substantiv
Sinonime: reîncărcare (a unei arme), (învechit) reînarmare.