Tribunal, substantiv neutru Sinonime:
instanţă, judecătorie.
Lege, substantiv feminin
Sinonime:
acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.
Pretoriu, substantiv
Sinonime:
(învechit) pretor; tribunal, pretorat.
Areopag, substantiv
Sinonime:
adunare de magistrați, reuniune de savanți, (în Atena antică) tribunal suprem.
Sanhedrin, substantiv
Sinonime:
(la vechii evrei) sinedriu, tribunal suprem.
Presustvie, substantiv (rusism învechit)
Sinonime:
instanță de judecată, judecătorie, tribunal, (variantă) prezusfie.
Tabulă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
tablă, tribunal.
Dicaster, substantiv (învechit)
Sinonime:
(figurat) instanță de judecată, instituție publică, tribunal, (variantă) dicasteriu.
Dicasterie, substantiv (învechit)
Sinonime:
judecătorie, tribunal; (variante) dicasteriu, (învechit) decasterie, (învechit) dicaster.
