Tras (trasă), adjectiv Sinonime:
(figurat) slab, supt; obosit, sleit, vlăguit.
Trasa, verb Sinonime:
a schiţa, a fixa, a descrie; a indica, a arăta.
Trasabilitate, substantiv
Sinonime:
urmărire.
Trasaj, substantiv
Sinonime:
trasare.
Trasare, substantiv
Sinonime:
arătare, dare, ducere, indicare, însemnare, schițare, tragere, trasaj, (figurat) jalonare.
Trăsăritură, substantiv (regional)
Sinonime:
tresăritură.
Trăsătură, substantiv feminin Sinonime:
linie, contur, haşură; aspect specific, caracteristică, manieră, expresie.
Trașcaliu, adjectiv (regional)
Sinonime:
netot, prost, sec, (regional) pleoncios.
Traseu, substantiv neutru Sinonime:
drum, traiectorie, traiect, itinerariu, parcurs.
Trash, substantiv (englezism)
Sinonime:
gunoi, maculatură, ordură.
Trăsioară, substantiv
Sinonime:
căruță, trăsură.
Trăsnaie, substantiv feminin Sinonime:
năzbâtie, poznă, boacănă, şotie; ciudăţenie, bizarerie.
Trăsneală, substantiv feminin Sinonime:
toană, capriciu, aiureală; nebunie, zăpăceală.
Trăsni, verb Sinonime:
a pocni, a bubui, a detuna; (figurat) a izbi, a lovi, a păli.
Trăsnitor (trăsnitoare), adjectiv Sinonime:
(figurat) zdrobitor, năprasnic, ucigător.
Trăsnitură, substantiv feminin Sinonime:
bubuitură, pocnitură, trosnitură.
Trasor, substantiv
Sinonime:
atom marcat.
Trăsură, substantiv feminin
Sinonime:
antetren, brişcă, caleaşcă, docar, rădvan, tarantas.
Trăsurică, substantiv
Sinonime:
cărucior, căruț, landou, trăsură (mică), (rar) cărucean.
Aiurit (aiurită), adjectiv Sinonime:
uluit, zăpăcit, într-o ureche, ţicnit, smintit, trăsnit.
Ameţi, verb
Sinonime:
a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.
Arde, verb Sinonime:
a se consuma prin foc, a (se) frige; a cădea pradă focului, a pârli, a înnegri; (figurat) a (se) păcăli, a (se) înşela, a fi tras pe sfoară; a calcina, a carboniza, a incinera.
Ars (arsă), adjectiv Sinonime:
fript, pârlit; (figurat) păcălit, înşelat, dezamăgit, tras pe sfoară, derutat; calcinat, carbonizat.
Berlină, substantiv feminin (învechit şi rar)
Sinonime:
berlinetă, cupeu, trăsură, sedan; (învechit) leagăn.
Birjă, substantiv feminin
Sinonime:
brișcă, trăsură, (ieșit din uz, prin Muntenia) muscal, (învechit) fiacru, (învechit) rădvan, (regional) droșcă, (Transilvania, Banat și Maramureș) cocie.
Braşoveancă, substantiv feminin Sinonime:
chervan, căruță (mare), trăsură (mare).
Brişcă, substantiv feminin Sinonime:
cabrioletă, trăsurică, şaretă.
Bubuitură, substantiv feminin Sinonime:
bubuit, pocnet, zgomot, larmă, detunătură, duduit, duduitură, trăsnet, trăsnitură, vuiet, (regional) durăit.
Butcă, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
caleaşcă, trăsurică, trăsură, căruţă.
Cabrioletă, substantiv feminin Sinonime:
trăsurică, brişcă, docar, şaretă.
Caleaşcă, substantiv feminin Sinonime:
trăsură, brişcă, (regional) cocie, cabrioletă, docar, (învechit) rădvan, butcă.
Calitate, substantiv feminin Sinonime:
aptitudine, atribut, însuşire, valoare specifică, fel de a fi, caracteristică, trăsătură, particularitate, natură, merit, virtute; poziţie, situaţie, titlu, condiţie, rang, funcție.
Caracteristică, substantiv feminin Sinonime:
trăsătură, notă distinctivă, specificitate, proprietate, particularitate.
Caretă, substantiv feminin Sinonime:
trăsură, birjă.
Chercheli, verb
Sinonime:
a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) ameți, a (se) căli, a (se) ciupi, a (se) cârpi, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.
Chervan, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
car, căruţă, braşoveancă, trăsură, rădvan; șir de care, caravană.
Cocie, substantiv feminin (învechit şi regional) Sinonime:
trăsură, căruţă, car.
Contura, verb
Sinonime:
a (se) profila, a se preciza, a se concretiza, a evidenţia, a mula, a reliefa, a schiţa, a zugrăvi; a descrie, a trasa, (figurat) a scrie; a configura.
Cupeu, substantiv neutru
Sinonime:
trăsură închisă, (învechit şi popular) caretă, berlină; compartiment.
Da, verb
Sinonime:
a oferi, a dărui, a acorda, a preda, a înmâna, a întinde, a furniza, a procura, a împrumuta, a dona, a ceda, a transmite, a atribui, a conferi, a plăti, a restitui, a jertfi, a vinde, a deplasa, a ajunge, a abate, a nimeri, a aluneca, a întoarce, a arunca, a împrăştia, a izbi, a trage, a face, a produce, a rodi, a apărea, a scoate, a provoca, a hărăzi, a îngădui, a permite, a desfăşura, a susţine, a trasa, a fâţâi, a cerne, a vopsi, a unge, a cădea, a ura; a azvârli, a întâmpla, a juca, a năpusti, a năvăli, a pomeni, a precipita, a prezenta, a repezi, a reprezenta, a sări, a tăbărî, a tălmăci, a traduce, a transpune, a veni, a zvârli. Da, adverb
Sinonime:
desigur, fireşte, (învechit şi regional) dar, (turcism, în Moldova) helbet.
Dandana, substantiv feminin
Sinonime:
belea, încurcătură, bucluc, necaz, boroboaţă; tapaj, tărăboi, scandal, balamuc, gălăgie, hărmălaie, huiet, ispravă, larmă, năzbâtie, năzdrăvănie, păţanie, pocinog, poznă, şotie, tămbălău, tevatură, trăsnaie, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot.
Dare, substantiv feminin
Sinonime:
bir, impozit, contribuţie, sfert, (învechit) dajdie, adet; trasare; (dare de seamă) raport, referat, situaţie, (prin Transilvania) sămădaş, (învechit) doclad, otnoşenie, tacrir, (rusism învechit) predstavlenie.
Dănănaie, substantiv feminin
Sinonime:
necaz, belea, pacoste, năpastă; ciudăţenie, năzdrăvănie, bazaconie, balamuc, bizarerie, bâzdâganie, boarfe, boroboaţă, bucluc, bulendre, calabalâc, catrafuse, curiozitate, dandana, drăcie, drăcovenie, gălăgie, hărmălaie, huiet, ispravă, încurcătură, larmă, minunăţie, năstruşnicie, năzbâtie, neajuns, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pocinog, poznă, rău, scandal, supărare, şotie, tămbălău, tărăboi, tevatură, trăsnaie, troace, tumult, ţoale, vacarm.
Dăndănaie, substantiv feminin
Sinonime:
tămbălău, tărăboi, încurcătură; poznă, boroboaţă, belea, dandana, balamuc, gălăgie, hărmălaie, huiet, ispravă, larmă, năzbâtie, năzdrăvănie, pocinog, scandal, şotie, tevatură, trăsnaie, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot.
Descrie, verb
Sinonime:
a înfăţişa, a caracteriza, a prezenta, a contura, a expune, a reda, a zugrăvi, (învechit) a depinge, a prescrie, a scrie, a zografisi, (figurat) a picta, a trasa.
Desena, verb
Sinonime:
a creiona, a grava, a picta, a reprezenta, a reproduce, a trasa; (reflexiv) a apărea, a ieşi în evidenţă, a accentua; a se profila, a se contura; (figurat, rar) a schiţa, a contura, a închipui.
Detuna, verb Sinonime:
a bubui, a exploda, a trăsni.
Drum, substantiv neutru
Sinonime:
alergătură, cale (de comunicație terestră), călătorie, cursă, deplasare, itinerar, parcurs, rută, stradă, șosea, traiect, traiectorie, traseu, voiaj, (astăzi rar) marșrut, (drum-de-fier) cale ferată, (învechit și regional) potecă, (învechit) plimbare, (învechit) umblet, (învechit, în Moldova) șleau, (popular) șină, (regional) ruscă, (Transilvania, Bucovina și Banat) ștrec.
Duce, verb
Sinonime:
a (se) transporta, a căra; a merge, a (se) deplasa, a pleca, a colinda, a cutreiera; a trăi, a vieţui, a-şi petrece viaţa, a porni, (popular) a (se) mişca, (învechit şi regional) a păsa, a trece, a aduce, a ghida, a însoţi, a purta, a transmite, a se îndrepta, a trasa, a răspândi, a desfăşura, a întreţine, a suporta, a rezista, a-i merge, a sfârşi, a muri; a ademeni, a amăgi, a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a guverna, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a stăpâni, a trişa.
Echipaj, substantiv neutru Sinonime:
suită, alai, escortă; caleaşcă, trăsură de lux.
Fistichiu (fistichie), adjectiv
Sinonime:
exagerat, trăsnit, bizar, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, insolit, năstruşnic, neobişnuit, original, paradoxal, singular, straniu; (de culoarea fisticului) verde-gălbui.
Fulgera, verb
Sinonime:
a izbi, a lovi, a luci, a scânteia, a sclipi, a străluci, a trăsni, (popular) a scăpăra, (regional) a sfulgera, (regional, la figurat) a săgeta.
Gabrioletă, substantiv feminin Sinonime:
trăsurică, șaretă.
Gogonat (gogonată), adjectiv
Sinonime:
(regional) bobonat, dodoleţ, rotund, umflat; (figurat) exagerat, mare, tras de păr.
Grava, verb
Sinonime:
a amprenta, a cizela, a fixa, a imprima, a incrusta, a încrusta, a înscrie, a întipări, a marca, a rămâne, a sculpta, a trasa, (rar) a scrijeli.
Indicator, substantiv
Sinonime:
altimetru, arătător, barometru, bioindicator, contor, coordonator, ghid, indice, indiciu, jalon, manometru, marcaj, marcator, orar, panou de semnalizare, reper, săgeată, semn, semnal, simbol, tăbliță, (indicator de acord) ochi magic, (indicator de pantă) inclinometru, (indicator de sintonie) ochi magic, (indicator radioactiv) trasor. Indicator, adjectiv
Sinonime:
indicativ, informator, îndrumător.
Indice, substantiv neutru
Sinonime:
ac, arătător, caracter, cifră, clasificator, criteriu, exponent, grad, index, indicator, indicație, informație, listă, literă, marcă, număr, parametru, particularitate, proprietate, putere, registru, semn, semnal, simbol, specificitate, trăsătură; deget arătător.
Inexplicabil (inexplicabilă), adjectiv
Sinonime:
abracadabrant, anormal, bizar, ciudat, curios, de neexplicat, enigmatic, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, ieșit din comun, incomprehensibil, ininteligibil, insolit, irațional, misterios, năstrușnic, neexplicabil, neînțeles, neobișnuit, original, paradoxal, singular, straniu, (familiar și figurat) fâstichiu, (familiar și figurat) întors, (familiar și figurat) sucit, (familiar și figurat) trăsnit, (familiar) sanchiu, (figurat) impenetrabil, (grecism învechit) paraxin, (învechit) ciudos, (Moldova) deșănțat, (popular) pidosnic, (popular) pocit, (popular) poznaș, (rar) străin, (Transilvania, Banat și Oltenia) șod.
Itinerar, substantiv neutru Sinonime:
rută, traseu, drum, cale.
Însuşire, substantiv feminin
Sinonime:
aplicare, apropriere, asimilare, atribut, calitate, caracter, caracteristică, dar, deprindere, dotare, facultate, fel de a fi, înclinaţie, învățare, înzestrare, notă, particularitate, proprietate, putere, semn specific, talent, trăsătură, valoare (specifică), virtute, (rar) bun, (regional) însușietate; (figurat) amprentă, marcă, pecete, sigiliu, timbru.
Jalona, verb Sinonime:
a marca, a însemna, a trasa, a indica, a preciza.
Linie, substantiv feminin Sinonime:
riglă, lineal; traseu, direcţie, drum; chip, mod, procedeu, criteriu; hotar, graniţă, limită.
Marşrut, substantiv neutru
Sinonime:
drum, itinerar, parcurs, rută, traiect, traiectorie, traseu, (variantă) marșrută.
Năzări, verb
Sinonime:
a i se năluci, a i se părea, a-i căşuna, a-i veni, a-l apuca, (învechit şi regional) a-i abate, (Transilvania) a-i tonca, (figurat) a-i trăsni.
Năzbâtie, substantiv feminin
Sinonime:
bazaconie, boroboaţă, drăcie, drăcovenie, ghiduşie, glumă, năzdrăvănie, poznă, ştrengărie, trăsnaie, (familiar) parascovenie, (Oltenia) trăsneală, (popular) drăcărie.
Nota, verb Sinonime:
a consemna, a adnota, a înregistra, a însemna, a marca, a indica; a califica, a aprecia, a preţui, a considera; a băga de seamă, a fi atent la (ceva). Notă, substantiv feminin Sinonime:
însemnare, înregistrare, consemnare, notaţie, indicație, indiciu, socoteală; comunicare, înştiinţare, ştire, veste; calificativ, apreciere; nuanţă, trăsătură, aspect, particularitate.
Particularitate, substantiv feminin
Sinonime:
atribut, calitate, caracter (particular), caracteristică, circumstanță particulară, detaliu, individualitate, însușire, notă distinctivă, originalitate, particularism, proprietate, semn, singularitate, specialitate, specific, specificitate, tipicitate, trăsătură caracteristică, (figurat) amprentă, (figurat) marcă, (figurat) pecete, (figurat) sigiliu, (figurat) timbru, (regional) însușietate.
Pocnitură, substantiv feminin Sinonime:
pocnet, plesnitură, trăsnitură, detunătură.
Poznă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
belea, boroboață, bucluc, ciudățenie, dandana, drăcie, drăcovenie, farsă, gafă, ghiduşie, giumbuşluc, glumă, ispravă, încurcătură, năpastă, năzbâtie, năzdrăvănie, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, prostie, rău, supărare, șotie, ștrengărie, trăsnaie, (familiar) parascovenie, (învechit) bosma, (învechit) dănănaie, (Moldova și Bucovina) palotie, (Moldova, Bucovina și Transilvania) tonoasă, (popular) drăcărie, (prin Banat) snoabă, (regional) boață, (regional) dăndănaie, (regional) năsărâmbă.
Prefigura, verb Sinonime:
a schiţa, a trasa, a prezenta, a sugera.
Prizat (prizată), adjectiv Sinonime:
(despre tutun) tras, aspirat, inspirat; apreciat, prețuit, estimat, evaluat.
Proprietate, substantiv feminin Sinonime:
posesiune, deţinere, stăpânire; avere, bunuri, avut; caracteristică, însuşire, trăsătură, specific.
Prostit (prostită), adjectiv Sinonime:
copleşit, uluit, zăpăcit, dezorientat, năuc, tembel; înşelat, păcălit, dus de nas, tras pe sfoară, păgubit; istovit, vlăguit, stors.
Rădvan, substantiv neutru Sinonime:
trăsură, caleaşcă, brişcă, (regional) hinteu.
Rută, substantiv feminin Sinonime:
drum, traseu, itinerar, mers.
Săgeta, verb Sinonime:
a lovi, a străpunge; (figurat) a fulgera, a trăsni; (figurat) a ţâşni; (figurat) a înţepa, a împunge, a atinge.
Schiţa, verb Sinonime:
a creiona, a trasa; (figurat) a contura, a descrie; a concepe, a imagina, a gândi. Schiţă, substantiv feminin Sinonime:
desen; schemă, plan, concept, eboşă, bruion.
Singular (singulară), adjectiv
Sinonime:
abracadabrant, anumit, aparte, bizar, ciudat, curios, deosebit, diferit, distinct, excelent, excentric, excepțional, extraordinar, extravagant, fantasmagoric, fantezist, individual, inexplicabil, insolit, izolat, năstrușnic, neobișnuit, original, paradoxal, rar, singularizat, special, straniu, unic, (familiar) sanchiu, (figurat și familiar) fistichiu, (figurat și familiar) întors, (figurat și familiar) sucit, (figurat și familiar) trăsnit, (grecism învechit) paraxin, (învechit) ciudos, (învechit) singulariu, (învechit) singuratic, (învechit) singurit, (învechit; despre lupte) corp la corp, (Moldova) deșănțat, (popular) pidosnic, (popular) pocit, (popular) poznaș, (rar) străin, (Transilvania, Banat și Oltenia) șod.
Şaretă, substantiv feminin Sinonime:
trăsurică, gabrioletă, caretă, trăsură, docar, cupeu.
Tăietură, substantiv feminin
Sinonime:
anulare, circumcizie, contur, croială, curătură, decupaj, despicătură, incizie, înjunghietură, înțepătură, junghi, junghietură, linie, (botanică) lumânărica-pământului, rană, retezătură, săpătură, (minerit) șliț, ştersătură, teren despădurit, trăsătură, zvâcnet.
Trage, verb Sinonime:
a smulge, a scoate, a extrage; a duce, a târî, a mişca; a poposi, a se opri, a se instala, a se caza; a tinde, a aspira, a se îndrepta; a îndura, a pătimi, a suporta; a sorbi, a înghiţi, a bea; a trasa, a marca, a desena, a contura; a ţinti, a descărca arma; a sufla, a bate vântul.
Traiect, substantiv neutru Sinonime:
traseu, drum, itinerariu.
Traiectorie, substantiv feminin
Sinonime:
cale, curbă, cursă, direcție, drum, itinerar, linie, mișcare, orbită, parabolă, parcurs, rută, traiect, traseu, (astăzi rar) marșrut, (figurat) carieră profesională, (figurat) evoluție, (învechit, în Moldova) șleau; (variante învechite) trajectorie, trajetorie.
Tunet, substantiv neutru Sinonime:
bubuit, detunătură, trăsnet.
Ţicnit (țicnită), adjectiv Sinonime:
smintit, zăpăcit, trăsnit, nebun.
Uscățiv (uscățivă), adjectiv
Sinonime:
cocârlos, costeliv, descărnat, firav, jigărit, macru, osos, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sărăcăcios, sfrijit, slab, slăbănog, slăbit, tras, uscat, (figurat) lemnos, (figurat) supt, (învechit și regional) mârșav, (învechit și regional) rău, (învechit și regional) sec, (învechit și regional) secățiu, (învechit și regional) secățiv, (învechit și regional) slăbicios, (învechit) mișel, (Moldova și Transilvania) pogârjit, (popular) pierit, (rar) slăbănogit, (rar) uscăcios, (regional) calicuț, (regional) coțac, (regional) hition, (regional) mârcav, (regional) mârceav, (regional) mârced, (regional) ogârjit, (regional) pârțigăit, (regional) râceat, (regional) sfârcior, (regional) sfârciov, (regional) șugăros, (regional) țingar, (regional) uscățiu, (regional) zâmbrit, (regional) zgurav.
Schiţare, substantiv feminin
Sinonime:
conturare, creionare, crochiu, schematizare, trasare.
Amprentă (amprente), substantiv feminin
Sinonime:
timbru, ștampilă, marcă, sigiliu, semnătură, semn, stigmat, urmă; atribut, calitate, caracter, caracteristică, însuşire, întipărire, notă, particularitate, proprietate, specific, tipar, trăsătură.
Bubui, verb
Sinonime:
a detuna, a dudui, a trăsni, a tuna, a vui, (popular) a răzbubui.
Bubuire, substantiv
Sinonime:
bubuit, bubuitură, detonație, detunare, detunat, detunătură, duduit, duduitură, trăsnet, trăsnitură, vuiet, (învechit si regional) sunet, (rar) detunet, (regional) durăt.
Cărucean, substantiv
Sinonime:
cărucior, căruţ, landou, trăsurică.
Contur, substantiv
Sinonime:
curbă, formă, galb, liniament, perimetru, profil, siluetă, sinuozitate, trăsătură, umbră.
Delinia, verb (învechit)
Sinonime:
a contura, a face conturul, a schița, a trasa, (figurat) a indica pe scurt, (învechit) a delinea.
Desenare, substantiv
Sinonime:
desenat; calchiere, creionare, decalcare, grifonare, schițare, trasare.
Desenat, adjectiv
Sinonime:
creionat, schițat, trasat, (popular) scris. Desenat, substantiv
Sinonime:
creionare, desenare, schițare, trasare.
Detunare, substantiv
Sinonime:
bubuire, bubuit, bubuitură, detonație, detunătură, duduit, duduitură, împușcătură, trăsnitură, vuiet, (învechit și regional) sunet, (învechit) bombardament, (popular) trăsnet, (rar) detunat, (rar) detunet, (regional) durăt.
Detunet, substantiv
Sinonime:
bubuire, bubuit, bubuitură, detonaţie, detunare, detunat, detunătură, duduit, duduitură, trăsnet, trăsnitură, vuiet.
Detunat, adjectiv
Sinonime:
(rar) lovit de trăsnet; trăsnit. Detunat, substantiv
Sinonime:
bubuitură.
Droşcă, substantiv
Sinonime:
birjă, fiacru, trăsură.
Duduitură, substantiv
Sinonime:
cutremurare, duduit, zguduitură, bubuire, bubuit, bubuitură, detonaţie, detunare, detunat, detunătură, trăsnet, trăsnitură, vuiet, (rar) detunet, (învechit şi regional) sunet, (regional) durăt, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură, hurduitură, (Moldova) durduit.
Ducere, substantiv
Sinonime:
cărat, plecare, mers, trasare, susţinere; păcăleală, înșelătorie, minciună.
Duct, substantiv
Sinonime:
conduct, direcție, trasare, (anatomie) canal, (anatomie) tub, (învechit) traiect.
Duduit, substantiv
Sinonime:
bubuire, bubuit, bubuitură, cutremurare, detonație, detunare, detunat, detunătură, duduială, duduire, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură, trăsnet, trăsnitură, vuiet, zgomot sacadat, zguduitură, (învechit și regional) sunet, (Moldova) durduit, (rar) detunet, (regional) durăt, (regional) hurduitură, (variantă) (regional) dudait, (variantă) (regional) dudăit. Duduit, adjectiv
Sinonime:
(om) neascultător, repezit, uituc.
Durăt, substantiv
Sinonime:
bubuire, bubuit, bubuitură, detonaţie, detunare, detunat, detunătură, duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură, trăsnet, trăsnitură, tunet, vuiet.
Fiacru, substantiv
Sinonime:
birjă, trăsură.
Tragere, substantiv
Sinonime:
aplecare, aplicaţie, aptitudine, aruncare, atracţie, chemare, dar, descălţare, descărcare, dezbrăcare, extragere, fricţionare, har, înclinare, înclinaţie, încuiere, întindere, înzestrare, masare, pornire, predilecţie, predispoziţie, preferinţă, publicare, scoatere, smulgere, suflare, sunare, talent, trasare, trefilare, vocaţie.
Gălbejit, adjectiv
Sinonime:
galben, îngălbenit, palid, tras la față.
Gig, substantiv
Sinonime:
(sport) semischif; (regional) val de pânză, vig; trăsurică.
Liniuţă, substantiv
Sinonime:
linioară, linie; (lingvistică) (liniuţă de unire) cratimă, linioară, trăsură de unire.
Saca, substantiv
Sinonime:
butoi pe două roți; (argou) trăsură de închiriat.
Docar, substantiv
Sinonime:
trăsurică ușoară.
Hinteu, substantiv
Sinonime:
caleașcă închisă, trăsură, rădvan; (la plural) instrumente, scule, unelte; (variante) hintău, hâltei, hentei, hăitei.
Muscal, substantiv
Sinonime:
moscovit, rus, (la plural) poporul rus; birjar, birjă, trăsură, vizitiu; nai; (argou) douăzeci de lei; (variantă) moscal.
Ricșă, substantiv
Sinonime:
(în unele țări din Orient) cărucior, trăsurică, veloricșă.
Landau, substantiv
Sinonime:
cărucior, landou, trăsură.
Omnibuz, substantiv
Sinonime:
(vehicul pentru transportul în comun) autobuz, trăsură, (variantă) omnibus.
Poștalion (poștalioane), substantiv neutru
Sinonime:
diligență, trăsură.
Palotie, substantiv
Sinonime:
boroboață, glumă, ispravă, istorioară hazlie, năzbâtie, năzdrăvănie, pocinog, poznă, snoavă, șotie, trăsnaie.
Liniament, substantiv
Sinonime:
contur, eboșă, linie, schiță, trăsătură, umbră.
