Trăda, verb Sinonime:
a denunţa, a da de gol, a deconspira, a da pe faţă, a spune; a înşela, a duce de nas, a trece de partea cealaltă.
Trădăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
trădare.
Trădare, substantiv feminin Sinonime:
denunţ, denunţare, delaţiune; înşelare, infidelitate, necredinţă.
Trădător (trădătoare), adjectiv Sinonime:
delator, coadă de topor, denunţător; infidel, necredincios.
Clănțău, substantiv masculin Sinonime:
flecar, palavragiu, clămpănitor; (figurat) trădător, turnător, pârâtor, informator, coadă de topor. Clănţău, adjectiv
Sinonime:
flecar.
Colaboraţionist, substantiv masculin Sinonime:
trădător, agent.
Delator (delatoare), substantiv masculin şi feminin
Sinonime:
acuzator, cafard, denunţător, informator, pârâtor, sicofant, trădător.
Descoperi, verb
Sinonime:
a dezvălui, a arăta, a revela, a scoate la iveală; a găsi, a afla, a da de ceva, a dezveli, a inventa, a ghici, (rar) a bănui, (livresc) a decela, (rar) a surprinde, a stabili, a destăinui, a divulga; a trăda, a da pe față; a lăsa neapărat, a expune unui atac.
Destăinui, verb
Sinonime:
a dezvălui, a descoperi, a revela, a face cunoscut, a divulga, a (se) mărturisi, a trăda, a declara, a împărtăşi, a încredinţa, a (se) spovedi, a spune, (livresc) a (se) confia, (învechit şi popular) a (se) dezveli, (regional) a deveghea, (învechit) a propovădui, a deconspira, a se confesa.
Dezveli, verb
Sinonime:
a (se) descoperi, a (se) dezvălui, (Banat) a (se) descutropi, (Oltenia şi Banat) a (se) destruca, a inaugura; a apărea, a arăta, a se confesa, a declara, a desface, a desfăşura, a destăinui, a divulga, a se ivi, a împărtăşi, a încredinţa, a înfăţişa, a mărturisi, a revela, a se spovedi, a spune, a trăda.
Hain (haină), adjectiv Sinonime:
crud, neîndurător, rău la inimă, fără milă, câinos; trădător, necredincios, perfid, de rea credinţă.
Infidelitate, substantiv feminin
Sinonime:
adulter, felonie, inconstanță, inexactitate, labilitate, lipsă de credință, lipsă de fidelitate, neadevăr, necredinţă, nefidelitate, nestatornicie (în sentimente), perfidie, trădare.
Iudă, substantiv feminin Sinonime:
trădător, fariseu; făţarnic, prefăcut.
Machiavelism, substantiv neutru
Sinonime:
duplicitate, falsitate, făţărnicie, infamie, ipocrizie, înşelătorie, josnicie, mârşăvie, meschinărie, minciună, mişelie, perfidie, prefăcătorie, ticăloşie, trădare, viclenie, vicleşug.
Necredinţă, substantiv feminin
Sinonime:
adulter, ateism, comportare necinstită, credință greșită, dubiu, eres, erezie, incertitudine, infidelitate, îndoială, înșelăciune, lipsă de fidelitate, lipsă de încredere, neîncredere, nesiguranță, perfidie, preacurvie, preacurvire, preaiubire, rezervă, scepticism, șovăială, șovăire, viclenie, (figurat) trădare, (învechit) necredență, (învechit) nicredință, (învechit) nicridință.
Releva, verb
Sinonime:
a accentua, a arăta, a atesta, a denota, a depinde, a dezvălui, a evidenția, a indica, a întări, a învedera, a marca, a nota, a observa, a potența, a proveni din, a puncta, a pune în evidență, a pune în lumină, a reliefa, a remarca, a reține, a scoate în relief, a scoate la iveală, a se dovedi, a se manifesta ca, a semnala, a sesiza, a sublinia, a trăda, a ține de ceva, a vădi.
Transfug, substantiv masculin
Sinonime:
dezertor, emigrant, exilat, expatriat, fugar, fugit, renegat, trădător.
Viclean (vicleană), adjectiv Sinonime:
făţarnic, ipocrit, perfid, şiret; rău, crud, neîndurător, hain; trădător, necredincios.
Vicleni, verb Sinonime:
a unelti, a insinua, a ispiti, a trăda, a înşela.
Viclenie, substantiv feminin Sinonime:
perfidie, falsitate, trădare; şiretenie, şiretlic, stratagemă.
Vinde, verb
Sinonime:
a da (contra cost; pe bani), a adjudeca, a atribui, a aliena, a ceda, a cesiona, a înstrăina, a lichida, a transmite, a preda; (figurat) a trăda, a pârî, a denunţa, a sacrifica; a se prostitua, a fi corupt, a fi imoral.
Vânzare, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) trădare, perfidie.
Vânzător (vânzătoare), adjectiv
Sinonime:
bun de vânzare, comercial, de vândut, mercantil; (figurat) înşelător, trădător, (învechit) proditor, (învechit) prodot.
Perfidie (perfidii), substantiv feminin
Sinonime:
lipsă de loialitate, trădare, înşelăciune; viclenie, făţărnicie, ipocrizie.
Adulter (adultere), substantiv neutru
Sinonime:
infidelitate, înşelăciune, necredință, trădare.
Autodemasca, verb
Sinonime:
a se autodenunța, a se demasca, a se trăda.
Autodemascare, substantiv
Sinonime:
demascare, trădare.
Deconspira, verb
Sinonime:
a destăinui, a demasca, a da în vileag, a divulga un secret, a trăda.
Demascare, substantiv
Sinonime:
autodemascare, dezvăluire, dare în vileag, trădare.
Denota, verb
Sinonime:
a arăta, a atesta, a dovedi, a exhiba, a expune, a indica, a marca, a releva, a semnifica, a specifica, a trăda, a vădi; a exprima un sens.
Denunţare, substantiv
Sinonime:
delaţiune, denunţ, trădare.
Denunţător, substantiv
Sinonime:
demascator, informator, pârâtor, (livresc) delator, sicofant, (învechit) prepuitor, trădător, vadnic, (familiar, figurat) turnător.
Dezerta, verb
Sinonime:
a trăda, a abandona, (termen militar) a fugi, (învechit) a lipsi.
Dezertare, substantiv
Sinonime:
abandon, apostazie, defecțiune, insumisiune, trădare; (termen militar) fugă la inamic, (învechit) dezerţiune.
Dezertor, substantiv
Sinonime:
apostat, fugar, (rar) fugit, laș, renegat, transfug, trădător.
Dezerţiune, substantiv
Sinonime:
dezertare; abandon, apostazie, defecțiune, insumisiune, trădare.
Vânzător, substantiv
Sinonime:
agent, angrosist, buticar, (rar) buticist, camelot, chioșcar, comerciant, comis-voiajor, detailist, distribuitor, exportator, importator, negociant, negustor, plasator, reprezentant, (învechit) vânzaș, (învechit) comersant, (învechit) proditor, (învechit) prodot; (figurat) iudă, trădător.
Felonie, substantiv
Sinonime:
(învechit) hiclenie; deloialitate, lipsă de loialitate, trădare, infidelitate.
Haini, verb
Sinonime:
a hăini, a trăda, a vinde; a pribegi, a se înstrăina; a deveni hain, a se înrăi; (învechit) a-și călca jurământul.
Hainie, substantiv
Sinonime:
răutate, cruzime, câinoșenie, dușmănie; (învechit) trădare, răzvrătire.
Hainlâc, substantiv
Sinonime:
trădare, (învechit) răzvrătire.
Pridăditor, substantiv (învechit)
Sinonime:
trădător, vânzător.
Hiclenie, substantiv
Sinonime:
felonie, trădare.
Apostazie, substantiv
Sinonime:
abandon, abjurație, răzvrătire, renegare, renunțare, repudiere, retractare, revoltă, trădare, (variantă) apostasie.
Deloial, adjectiv
Sinonime:
artificios, capțios, deplasat, disimulat, fals, felon, incorect, indelicat, infidel, insidios, ipocrit, înșelător, machiavelic, necinstit, necredincios, nefidel, nesincer, renegat, trădător.
Felon, adjectiv
Sinonime:
deloial, infidel, necredincios, nefidel, neloial, renegat, trădător.
Prevaricare, substantiv
Sinonime:
corupție, deloialitate, lașitate, malversație, perfidie, prevaricaţiune, trădare, venalitate; abuz în serviciu, delict, deturnare, neglijenţă în serviciu.
Predanie, substantiv
Sinonime:
(învechit) datină, fel, obicei, predare, rânduială, tradiție, tradițiune, trădare, uz, uzanță.
Ipocrizie, substantiv
Sinonime:
afectație, bluf, cabotinaj, cautelă, deloialitate, disimulație, duplicitate, falsitate, fariseism, fățărnicie, felonie, fraudă, impostură, machiavelism, mascaradă, minciună, mistificație, pantalonadă, perfidie, prefăcătorie, pudibonderie, simulacru, simulație, tartuferie, tartufism, trădare, viclenie, vicleșug, (figurat) comedie, (figurat) iezuitism, (învechit) fățărie, (învechit) prefăcanie, (învechit) prefăcătură, (învechit) procleție, (rar și familiar) machiaverlâc.
Prevaricaţiune, substantiv
Sinonime:
concusiune, corupție, malversație, peculat, prevaricare, trafic de influenţă, trădare, (ieșit din uz) exacțiune, (învechit) depredațiune.
Patricid, substantiv
Sinonime:
asasinat, crimă, homicid, omor, paricid, (figurat) trădare de țară.
Înşelăciune, substantiv
Sinonime:
ademenire, adulter, amăgire, escrocherie, hoție, impostură, infidelitate, înșelare, înșelătorie, momire, necredință, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, pungășeală, pungășie, șarlatanerie, șarlatanie, șarlatanism, șmecherie, șmecherlâc, trișare, (familiar) cacealma, (familiar) coțcărie, (familiar) matrapazlâc, (familiar) pehlivănie, (familiar) pișicherlâc, (familiar) șmechereală, (figurat) panglicărie, (figurat) pingelire, (figurat) pingeluială, (figurat) pingeluire, (figurat) scamatorie, (figurat) trădare, (învechit și familiar) coțcă, (învechit și regional) marghiolie, (învechit) calpuzanlâc, (învechit) matrapazlărie, (învechit) măglisitură, (învechit) meșteșug, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (învechit) prilăstire, (învechit) șălvirie, (învechit) viclenie, (învechit, în Moldova) șulerie, (livresc) iluzionare, (livresc) tripotaj, (Moldova) șolticărie, (Muntenia) mâgliseală, (popular) pezevenclâc, (popular) potlogărie, (rar) mistificare, (regional) celuială, (regional) celuire, (regional) mâglisire, (regional) păcală, (Transilvania și Banat) celșag.
Defector, substantiv
Sinonime:
apostat, dezertor, renegat, transfug, trădător.
Defecție, substantiv
Sinonime:
abandon, defecțiune, dezertare, dezerțiune, fugă de la datorie, trădare.
Proditor, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
trădător, vânzător.
Prodiţie, substantiv (învechit)
Sinonime:
trădare, vânzare.
Prodosi, verb (învechit)
Sinonime:
a trăda, a vinde, (învechit) a prodi.
Prodosie, substantiv (învechit)
Sinonime:
trădare, vânzare.
Prodot, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
trădător, vânzător.
Descoperitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
denunțare, descoperire, destăinuire, trădare.
Renegare, substantiv
Sinonime:
abjurare, apostazie, contestare, dezavuare, dezmințire, erezie, herezie, lepădare, negare, negație, palinodie, renunțare, repudiere, respingere, retractare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, trădare, (învechit) rezignare, (învechit) tagă, (învechit) tăgăduință.
Nefidel, adjectiv
Sinonime:
adulter, eretic, inconstant, incorect, inexact, infidel, necredincios, neloial, (figurat) trădător, (învechit) preacurvar, (învechit) preaiubit, (învechit) viclean, (învechit) viclenitor.
Scuipa, verb
Sinonime:
a elimina salivă, a expectora, (Moldova și Bucovina) a stupi, (regional) a hraconi, (variantă) a scuipi; (argou) a mărturisi, a trăda; (figurat) a arunca ceva cu forță (printr-o deschizătură); (figurat) a-și manifesta disprețul față de; (a se scuipa) a face (concomitent) schimb de batjocuri.
Hainire, substantiv
Sinonime:
hainit, înrăutățire, înstrăinare, lepădare, răzvrătire, (învechit) trădare.
Lepădat, adjectiv
Sinonime:
abandonat, aruncat, avortat, eliminat, exclus, excomunicat, înlăturat, născut, părăsit, pierdut, renegat, respins, trădat, uitat, (popular) scuipat, (popular) vomat. Lepădat, substantiv
Sinonime:
aruncare, lepădare, negare, nemenționare, refuz, rupere, (popular) avort, (popular) scuipat, (popular) vomă.
Parare, substantiv
Sinonime:
evitare, paradă. Pârâre, substantiv (învechit)
Sinonime:
denunțare, judecată, pârât, plângere, proces, reclamație, trădare, (învechit) pârâciune, (învechit) pârâtură, (învechit) pricire.
Colaboraționism, substantiv
Sinonime:
colaborare cu dușmanul, trădare de patrie.
Înşelare, substantiv
Sinonime:
ademenire, amăgire, dezamăgire, escrocare, iluzie, inducere în eroare, infidelitate (conjugală), înșelat, înșelăciune, înșelătorie, înșeuare, momire, necredință în dragoste, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, pungășire, seducere, trădare, trișare, (familiar) potlogărire, (figurat) pingelire, (figurat) pingeluială, (figurat) pingeluire, (învechit) câștigare, (învechit) măglisitură, (învechit) prilăstire, (livresc) iluzionare, (Muntenia) mâgliseală, (Muntenia) mâglisire, (regional) păcală, (Transilvania și Banat) celșag, (Transilvania și Banat) celuială, (Transilvania și Banat) celuire.
Turnătorie, substantiv
Sinonime:
(industrie) fonderie, topitorie, uzină metalurgică, (învechit) vărsătorie; (familiar și figurat) calomnie, delațiune, denunț, informare, pâră, trădare.
Quisling, substantiv
Sinonime:
colaboraționist, iudă, trădător.
Boraxa, verb
Sinonime:
(argotic) a denunța, a trăda.
