Talent, substantiv neutru
Sinonime: dar, har, aptitudine, dotare, capacitate, dispoziție, înzestrare, chemare, vocaţie, geniu; iscusinţă, pricepere, îndemânare, dibăcie, dexteritate, măiestrie.  Talentat (talentată), adjectiv
Sinonime: înzestrat, capabil, dotat, priceput, îndemânatec, dibaci.  

---

Aplicare, substantiv feminin
Sinonime: aplicat, fixare, folosire, întrebuințare, potrivire, punere în practică, realizare concretă, utilizare; (figurat) aplecare, aplicație, aptitudine, deprindere, înclinare, predispoziţie, talent.  Aplicaţie, substantiv feminin
Sinonime: aplicare, aptitudine, efort, execuție, funcție, înclinație, însușire, pasiune, predispoziție, punere în practică, râvnă, sârguinţă, silinţă, talent, vocație; cerere-tip, formular; întrebuințare, utilizare, uzaj; (informatică) logicial, program; (variantă) aplicațiune.  Aptitudine, substantiv feminin
Sinonime: înclinare, talent, predispoziţie, însuşire, destoinicie, înclinaţie, capacitate, competență, facultate, calificare.  Artă, substantiv feminin
Sinonime: măiestrie, meşteşug, pricepere, iscusinţă; talent, abilitate, manieră (de a face).

Arță, substantiv
Sinonime: hârță.  Binecuvântat (binecuvântată), adjectiv
Sinonime: blagoslovit, sfinţit, preamărit; întemeiat, îndreptăţit, legitim; (figurat) înzestrat, talentat, dotat.  Capabil (capabilă), adjectiv
Sinonime: apt, în stare, dotat, înzestrat, valoros, destoinic, priceput, îndemânatic, talentat.  Capacitate, substantiv feminin
Sinonime: forţă, tărie, posibilitate, putere; valoare, calitate; cuprindere, mărime, volum, întindere; aptitudine, pricepere, îndemânare, talent.  Chemare, substantiv feminin
Sinonime: solicitare, apel, poftire, invitaţie, invocare; ordin, dispoziţie, citaţie, convocare; (figurat) înclinaţie, pasiune, vocaţie, aptitudine, talent; menire, misiune, rol, scop.  Condei, substantiv neutru
Sinonime: creion, toc; (figurat) stil, talent, îndemânare la scris.  Dar, substantiv neutru
Sinonime: cadou, atenţie, plocon, mită, prinos, ofrandă, danie; milă, har, îndurare; însuşire, talent, vocaţie, înzestrare.

Dar, adverb
Sinonime: da, desigur, fireşte.

Dar, adverb interogativ
Sinonime: oare? păi?

Dar, conjuncție
Sinonime: altfel, altminteri, însă, totuşi, ci, numai, (regional) fără, (prin Transilvania) pedig, darămite, (rar) încămite, mite, nemite, (învechit şi popular) necum, aşadar, deci.  Facultate, substantiv feminin
Sinonime: capacitate, posibilitate, aptitudine, calitate, însuşire, talent; academie, campus, colegiu, institut de învățământ superior, universitate.  Geniu, substantiv neutru
Sinonime: dar excepţional, spirit creator, talent deosebit, înzestrare.  Har, substantiv neutru
Sinonime: dar, talent, dispoziţie, însuşire, calitate; slavă, graţie.

Hâr, interjecție
Sinonime: mâr!  Iscusinţă, substantiv feminin
Sinonime: îndemânare, dibăcie, isteţime, abilitate, ingeniozitate, pricepere; talent, meşteșug, artă.  Înclinare, substantiv feminin
Sinonime: aplecare, încovoiere, îndoire; înclinaţie, atracţie; talent, aplicaţie, predispoziţie.  Însuşire, substantiv feminin
Sinonime: aplicare, apropriere, asimilare, atribut, calitate, caracter, caracteristică, dar, deprindere, dotare, facultate, fel de a fi, înclinaţie, învățare, înzestrare, notă, particularitate, proprietate, putere, semn specific, talent, trăsătură, valoare (specifică), virtute, (rar) bun, (regional) însușietate; (figurat) amprentă, marcă, pecete, sigiliu, timbru.  Înzestrat (înzestrată), adjectiv
Sinonime: bun, capabil, competent, cu har, destoinic, dotat, experimentat, încercat, plin de calităţi, pregătit, priceput, talentat, valoros, versat, vrednic, (învechit și popular) harnic, (popular) cercat, (rar) preparat; (învechit) ispitit, mândru, practic, practicos, practisit, putincios; (rar) măiestrit, talentos.  Măiestrie, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, aparat ingenios, artă, complot, conjurație, conspirație, creație (artistică), dar, descântec, dexteritate, dibăcie, farmec, favoare, grație, har, ingeniozitate, instrument, intrigă, inventivitate, iscusinţă, îndemânare, lucrare, magie, mașinație, meserie, meşteşug, operă, pricepere, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, știință, talent, tertip, truc, unealtă, uneltire, viclenie, vicleșug, virtuozitate, vrajă, vrăjitorie.  Măiestrit (măiestrită), adjectiv
Sinonime: abil, artistic, desăvârșit, dibaci, dotat, frumos, ingenios, iscusit, îndemânatic, înzestrat, măiestru, meșteșugit, minunat, priceput, talentat.  Practica, verb
Sinonime: a exercita, a profesa, a se ocupa (cu ceva).

Practică, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, aplicare, capacitate, competență, datină, deprindere, destoinicie, dexteritate, dibăcie, exercitare, exercițiu, experiență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, obicei, practicare, pregătire, pricepere, procedură, profesare, repetare, seriozitate, știintă, talent, ușurință, valoare, vrednicie.  Stofă, substantiv feminin
Sinonime: bucleu, draperie, liberti, postav, țesătură, (învechit și regional) cumaș, (la plural) textile, (regional) pănură; (figurat) aptitudine, calitate, caracter, dispoziție, fire, material, merit, natură, predispoziție, substanţă, talent; (variantă) ștofă.  Vocaţie, substantiv feminin
Sinonime: aptitudine, atracție, atracțiune, capacitate, chemare, destinație, dispoziție, dispozițiune, geniu, înclinare, înclinaţie, misiune, pornire, predestinare, predestinație, predispoziţie, rol, sacerdoțiu, talent, (învechit) vocațiune.  Dotat, adjectiv
Sinonime: competent, talentat; armat, echipat.  Tragere, substantiv
Sinonime: aplecare, aplicaţie, aptitudine, aruncare, atracţie, chemare, dar, descălţare, descărcare, dezbrăcare, extragere, fricţionare, har, înclinare, înclinaţie, încuiere, întindere, înzestrare, masare, pornire, predilecţie, predispoziţie, preferinţă, publicare, scoatere, smulgere, suflare, sunare, talent, trasare, trefilare, vocaţie.  Marafet, substantiv
Sinonime: abilitate, artificiu, capcană, capriciu, chef, cursă, destoinicie, dexteritate, dibăcie, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, fleac, ingeniozitate, intermediere, intrigă, iscusință, isteţie, isteţime, îndeletnicire, îndemânare, înșelătorie, lucru mărunt, maimuţăreală, maraz, maşinaţie, măiestrie, meserie, meșteșug, mijloc, moft, naz, obiect lipsit de valoare, ocupaţie, organ, podoabă (pretențioasă), poftă, prefăcătorie, pricepere, procedeu, profesiune, prosteală, sclifoseală, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, știință, talent, tertip, toană, truc, uneltire, ușurință, viclenie, vicleșug.  Poetastru, substantiv
Sinonime: (depreciativ) poet lipsit de talent, poet mediocru, poetard, poetaş, versificator.  Poetaş, substantiv
Sinonime: (depreciativ) poet lipsit de talent, poet mediocru, poetard, poetastru, versificator.  Meşterie, substantiv
Sinonime: abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndeletnicire, îndemânare, însușire, măiestrie, meserie, meșteșug, ocupație, pricepere, profesiune, știință, talent, ușurință.  Zmângăli, verb
Sinonime: a compune (fără talent), a desena neglijent, a mânji, a mâzgăli, a murdări, a păta, a picta urât, a scrie (fără pricepere), a scrie urât și murdar, (regional) a tămânji.  Pricepuţie, substantiv
Sinonime: (regional) abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, pricepere, știință, talent, ușurință.  Înzestrare, substantiv
Sinonime: aplecare, aplicație, aptitudine, atracție, capacitate, chemare, dar, dotare, dotație, echipare, har, înclinare, înclinație, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, prevedere, propensiune, talent, utilare, vocație, (popular) tragere; (învechit) aplecăciune, plecare.  Iscusie, substantiv (învechit)
Sinonime: talent.  Iscusire, substantiv (învechit)
Sinonime: abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, pricepere, știință, talent, ușurință.  Scriitoraş, substantiv
Sinonime: conţopist, funcționar neînsemnat, scriitor fără talent, (în trecut) copist, (învechit) platitudinist.  Plecare, substantiv
Sinonime: afecțiune, aplecare, aplicație, aptitudine, ascultare, atașament, atracție, chemare, compliment, dar, declinare, declinație, deplasare, ducă, ducere, flexiune nominală, gând ascuns, har, imbold, impuls, intenție, închinăciune, înclinare, înclinație, înzestrare, mătanie, mergere, mers, plecăciune, ploconeală, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, prosternare, respect, reverență, simpatie, smerenie, start, supunere, talent, temenea, vocație, (franțuzism învechit) depart.  Propensiune, substantiv
Sinonime: aplecare, aplicație, aptitudine, atracție, chemare, dar, har, înclinare, înclinație, înzestrare, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, talent, vocație.  Meşteşugire, substantiv
Sinonime: abilitate, aranjare, complot, conjurație, conspirație, destoinicie, dexteritate, dibăcie, dichis, dispozitiv, ingeniozitate, intrigă, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, înșelăciune, înșelătorie, mașinație, mecanism, potrivire, pregătire specială, pricepere, șiretlic, știință, talent, uneltire, ușurință, vicleșug, (învechit) meșteșug.  Meşteşugareţ, adjectiv (învechit)
Sinonime: abil, descurcăreț, deștept, dibaci, făcut cu pricepere, ingenios, intrigant, iscusit, isteț, îndemânatic, meșter, priceput, talentat, viclean, (învechit) meșteșugăreț, (învechit) meșteșugos.

Meşteşugareţ, substantiv (învechit)
Sinonime: meseriaș, meșteșugar.  Măiestreț, adjectiv (învechit)
Sinonime: iscusit, măiestru, talentat, viclean.  Genialitate, substantiv
Sinonime: creativitate, geniu, ingeniozitate, inteligență, perspicacitate, talent.  Aplecăciune, substantiv (învechit)
Sinonime: aplecare, aplicație, aptitudine, atracție, chemare, dar, har, înclinare, înclinație, înzestrare, plecăciune, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, talent, tendință, vocație.