Tagă, substantiv (învechit)
Sinonime:
contestare, dezmințire, negare, negație, renegare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire.
Tăgădui, verb Sinonime:
a contesta, a nega, a dezminţi, a abjura.
Tăgăduială, substantiv
Sinonime:
contestare, dezmințire, negare, negație, nerecunoaștere, renegare, tăgadă, tăgăduință, tăgăduire, (învechit) făgăduință, (învechit) tagă.
Tăgăduicios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
contestabil, îndoielnic, negabil.
Tăgăduinţă, substantiv
Sinonime:
contestare, dezmințire, negare, negație, renegare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire.
Tăgăduire, substantiv
Sinonime:
contestare, dezmințire, negare, negație, renegare, tăgadă, tăgăduială, (învechit) făgăduință, (învechit) tagă.
Tăgăduitor, adjectiv și substantiv
Sinonime:
contestatar, contestator, negator, (învechit) negatoriu.
Tagalogă, substantiv
Sinonime:
(limbă) tagală.
Țagăr, substantiv (regional)
Sinonime:
arătător, limbă (de ceas), (variantă) țagără.
Țagără (țagăre), substantiv feminin (regional)
Sinonime:
arătător, limbă de ceas.
Tăgârcioară, substantiv (Oltenia)
Sinonime:
tăgârță (mică), tobă, (regional) tarabișcă, (regional) tartaboș, (regional) traistă.
Tăgârță, substantiv feminin
Sinonime:
desagă, sac, traistă.
Tăgăşi, verb (regional)
Sinonime:
a curăța, a deretica, a pleca repede, a scutura, a se înșela, a strânge.
Tăgăşire, substantiv (regional)
Sinonime:
curățenie, dereticare, scuturătură.
Abjura, verb Sinonime:
a nega, a tăgădui, a se lepăda, a renega, a renunța public la religia sa, a renunța la o opinie, a abandona o practică.
Agăţa, verb
Sinonime:
(variantă) a acăța, (livresc) a (se) acroșa, (prin Muntenia) a (se) atăgârța, (regional) a (se) tăgârța, (Transilvania) a (se) împrinde, a fixa, a (se) anina, a (se) atârna, a (se) prinde, a (se) spânzura, a (se) suspenda, a (se) zgrepțăna, a se apuca, (figurat) a se crampona; (familiar) a cuceri (o femeie), a acosta o femeie pe stradă. Agată, substantiv
Sinonime:
(mineralogie) agat.
Contesta, verb
Sinonime:
a tăgădui, a protesta, a contrazice, a nega, a dezminţi, a renega.
Curăţa, verb
Sinonime:
a face curat, a deretica, a limpezi, a (se) purifica; (familiar) a omorî, a ucide, a distruge; a elimina, a îndepărta, a înlătura, a şterge, (învechit şi regional) a cura, (Transilvania) a tăgăşi, a dezinfecta; a asasina, a se debarasa, a deceda, a se descotorosi, a dispărea, a duce, a izbăvi, a mântui, a muri, a pieri, a (se) prăpădi, a răposa, a răscumpăra, a salva, a scăpa, a sfârşi, a (se) stinge, a sucomba, a suprima.
Deretica, verb
Sinonime:
a curăţa prin casă, a scutura, a face curăţenie, a aranja, a pune ceva în ordine, a strânge, (învechit şi regional) a griji, (regional) a rândui, (prin Bucovina) a cioroboti, (Transilvania) a câştiga, (Banat şi Transilvania) a orândui, (Transilvania) a tăgăşi, (Transilvania şi Maramureș) a ticăzui, (Transilvania) a tistăli.
Dezice, verb
Sinonime:
a dezavua, a dezminți, a infirma, a nega, a tăgădui, a anula, a retracta; a (se) contrazice.
Dezminţi, verb
Sinonime:
a nega, a contesta, a tăgădui, a retracta, a retrage, a anula, a infirma, a fi în dezacord, a contrazice; a nu răspunde așteptărilor.
Gara, verb
Sinonime:
a adăposti, a parca, a staționa, a trage pe o linie de garaj. Gară, substantiv feminin
Sinonime:
aerogară, aeroport, haltă, staţie, terminal, terminus; (gară maritimă) ambarcader, debarcader; (regional) cenușă de la paie, pulbere; (regional) calomnie, clevetire, mulțime zgomotoasă, protest zgomotos, tăgăduire.
Nega, verb Sinonime:
a tăgădui, a abjura, a renega, a contesta.
Recuza, verb Sinonime:
a respinge, a nu admite, a nu recunoaşte, a tăgădui, a nega, a nu fi de acord.
Renega, verb Sinonime:
a tăgădui, a nega, a repudia, a abjura, a nu recunoaște, a se lepăda, a se dezice, a respinge, a recuza.
Repudia, verb Sinonime:
a respinge, a renega, a refuza, a nu recunoaşte, a tăgădui.
Scuturătură, substantiv feminin
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, clătinare, clătinat, clătinătură, curățenie, cutremur, cutremurare, cutremurat, cutremurătură, dereticare, dojană, dojenire, fior, hurducare, hurducat, hurducătură, imputare, morală, mustrare, observație, reproș, scuturare, scuturat, seism, tremur, tremurătură, tremurici, zdruncinare, zdruncinat, zdruncinătură, zgâlțâială, zgâlțâire, zgâlțâit, zgâlțâitură, zguduială, zguduire, zguduit, zguduitură, (Moldova) zbihuială, (plural) friguri, (plural) frisoane, (popular) zdruncin, (prin Transilvania) tăgășire, (prin Transilvania) tistușag, (rar) scutur, (regional) scutureală, (regional) scuturiș.
Strânge, verb
Sinonime:
a (se) acumula, a (se) aduna, a (se) concentra, a (se) consolida, a (se) contracta, a (se) îngrămădi, a (se) înmagazina, a (se) înmănunchea, a (se) întări, a (se) întruni, a (se) retracta, a (se) reuni, a (se) strâmta, a (se) zgârci, a agonisi, a apăsa, a apropia, a așeza laolaltă, a canoni, a căzni, a chinui, a coagula, a colecta, a colecționa, a comprima, a constrânge, a convoca, a culege, a curăța, a depozita, a deretica, a economisi, a face clăi, a face, a forța, a intra, a îmbrățișa, a împături, a încasa, a închega, a închide, a încinge, a încleșta, a încuia, a îndesa, a îndoi, a înfăşura, a îngheța, a îngusta, a înșuruba, a lega, a lua în brațe, a munci, a obliga, a percepe, a plia, a presa, a prinde, a pune bine, a pune la loc, a recolta, a recupera, a ridica, a schingiui, a scurge, a scutura, a se chirci, a se ghemui, a se îmbulzi, a se închirci, a se micșora, a sili, a solidifica, a stoca, a tezauriza, a tortura, a trudi, (Banat și Transilvania) a orândui, (Banat) a stăci, (figurat) a (se) cimenta, (figurat) a prăsi, (învechit și popular) a păsa, (învechit și regional) a griji, (Oltenia și Muntenia) a (se) închelba, (Oltenia și Muntenia) a scofeli, (Oltenia, Banat și Transilvania) a se zguli, (popular) a chivernisi, (popular) a pături, (popular) a se ciuciuli, (popular) a se stârci, (popular) a șurubui, (prin Bucovina) a cioroboti, (prin Maramureș) a zorobi, (regional) a (se) închelbăra, (regional) a (se) întroloca, (regional) a (se) soborî, (regional) a priștipi, (regional) a răgădui, (regional) a rândui, (regional) a sclipui, (regional) a se tâmbuși, (regional) a șurubi, (Transilvania și Maramureș) a șporoli, (Transilvania și Maramureș) a ticăzui, (Transilvania) a câștiga, (Transilvania) a mirui, (Transilvania) a sureti, (Transilvania) a tăgăși, (Transilvania) a tistăli.
Traistă, substantiv feminin Sinonime:
sac, straiţă, tăgârță.
Angajament, substantiv
Sinonime:
asigurare, cuvânt, făgăduială, făgăduinţă, legământ, promisiune, vorbă, (astăzi rar) parolă, (învechit şi regional) juruită, (regional) făgadă, (Transilvania) tagădaş, (Moldova) juruinţă, (învechit) promitere, sfătuit, (turcism învechit) bacalâm; îndatorire, obligaţie, sarcină, (popular) legătură.
Contestare, substantiv
Sinonime:
dezminţire, negare, negaţie, renegare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, (învechit) tagă, tăgăduinţă.
Denega, verb
Sinonime:
a contesta, a contrazice, a (se) dezice, a dezavua, a infirma, a nega, a obiecta, a refuza, a respinge, a tăgădui.
Dereticare, substantiv
Sinonime:
dereticat, scuturare, scuturat; curăţenie, scuturătură, (prin Transilvania) tăgăşire, tistuşag.
Desagă, substantiv
Sinonime:
traistă, paporniţă, tăgârță.
Dezminţire, substantiv
Sinonime:
contestare, contrazicere, deszicere, dezavuare, dezicere, infirmare, negare, recuzare, refutare, retractare, tăgăduire.
Țaigăr, substantiv
Sinonime:
(regional) țagără, arătător la ceas, limbă; manoș.
Mutatău, substantiv
Sinonime:
(tehnică) arătător, limbă (de ceas), (regional) țagără.
Abnegare, substantiv
Sinonime:
abnegație, lepădare, tăgăduire.
Abnega, verb
Sinonime:
a nega, a renunța, a se consacra în întregime, a se dedica, a se devota, a se lepăda, a tăgădui.
Negare, substantiv
Sinonime:
contestare, negație, respingere, tăgăduire.
Renegare, substantiv
Sinonime:
abjurare, apostazie, contestare, dezavuare, dezmințire, erezie, herezie, lepădare, negare, negație, palinodie, renunțare, repudiere, respingere, retractare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, trădare, (învechit) rezignare, (învechit) tagă, (învechit) tăgăduință.
Negaţie, substantiv
Sinonime:
contestare, denegare, dezmințire, negare, nihilism, refutație, renegare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, (învechit) denegație, (învechit) infirmație, (învechit) negațiune, (învechit) tagă, (învechit) tăgăduință.
Nerecunoaștere, substantiv
Sinonime:
contestare, declinare, dezavuare, inacceptare, invalidare, neacceptare, negare, negație, neidentificare, nerecunoștință, tăgăduială, tăgăduire.
Tartaboș, substantiv (Oltenia)
Sinonime:
caltaboș, tobă, (regional) tarabișcă, (regional) tăgârcioară, (regional) traistă.
Tarabișcă, substantiv (regional)
Sinonime:
tobă, (regional) tartaboș, (regional) tăgârcioară, (regional) traistă.
