Tabiet, substantiv neutru Sinonime:
obicei, nărav, deprindere, capriciu, manie.
Tabietgiu, adjectiv (învechit)
Sinonime:
pedant, tabietliu, (învechit) tabietos.
Tabietliu, adjectiv
Sinonime:
maniac, meticulos, pedant, scrupulos, tipicar, (învechit) tabietgiu, (învechit) tabietos, (regional) tabetliu, (variantă) tabietiu.
Tabietos, adjectiv (învechit)
Sinonime:
pedant, tabietliu, (învechit) tabietgiu.
Deprindere, substantiv feminin
Sinonime:
obişnuinţă, obicei, învăţ, familiarizare; destoinicie, pricepere, experimentare, dexteritate; aclimatizare, însuşire, comportare, tabiet, fire.
Obişnuinţă, substantiv feminin
Sinonime:
apucătură, datină, deprindere, familiarizare, fire, obicei, tabiet, utilizare (frecventă), (Banat) ogod, (învechit și popular) nărav, (învechit și regional) nacafa, (învechit și regional) obicinuință, (învechit) învățătură, (învechit) obicină, (învechit) taifet, (popular) învăț, (popular) treabă, (prin Oltenia) săbaș.
Chef, substantiv
Sinonime:
benchetuială, ospăţ, petrecere, praznic, prăznuire, (popular) benchet, chiolhan, refenea, zaiafet, (învechit şi regional) petrecanie, (Moldova) guleai; beţie; poftă, capriciu, toană; tabiet.
Obicină, substantiv (învechit)
Sinonime:
deprindere, lege, obicei, obișnuință, practică religioasă, ritual, tabiet, (învechit) impozit, (variantă) obâcină.
Taifet, substantiv
Sinonime:
apucătură, deprindere, obicei, obişnuinţă, tabiet; taifas, (variantă) taefet.
Paidos, substantiv
Sinonime:
repaus, siestă, tabiet.
Obâcină, substantiv (învechit)
Sinonime:
lege, obicei, tabiet, (învechit) impozit, (variantă) obicină.
Tipicar, adjectiv
Sinonime:
formalist, maniac, meticulos, pedant, rutinar, rutinier, scrupulos, (învechit și regional) paretcar, (învechit) pedantic, (rar și familiar) tabietliu.
