Târnuit, adjectiv
Sinonime:
bătut, lovit. Târnuit, substantiv
Sinonime:
târnuială, târnuire, (prin Muntenia) târşuială, târșuit.
Târnuitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
târnuire.
Bătut (bătută), adjectiv
Sinonime:
lovit, (figurat) târnosit, târnuit; bătătorit; circulat; lovit, strivit, zdrobit, (regional) mecit; făcăluit; înfrânt; acru, prins, (învechit şi popular) searbăd, (prin Banat) saur; (despre flori) învolt.
Târnuială, substantiv
Sinonime:
bătaie, păruială, târnuire, târnuit.
Târnuire, substantiv
Sinonime:
bătaie, păruială, târnuială, târnuit.
Târşuială, substantiv
Sinonime:
târnuială, târnuire, târnuit.
Târşuit, substantiv
Sinonime:
târnuială, târnuire, târnuit.
