Târgoveţ, substantiv masculin Sinonime:
orăşean, citadin.
Cetăţean, substantiv masculin
Sinonime:
supus, locuitor; orăşean, târgoveţ.
Domn, substantiv masculin
Sinonime:
stăpân, posesor, jupân; domnitor, voievod, prinţ, rege, monarh; om bogat, aristocrat, nobil; (Domnul) Dumnezeu, Isus Hristos; cucon, (învechit şi familiar) musiu, (grecism învechit) chir, (italienism învechit) signor; bărbat, orăşean, soţ, târgoveţ.
Pantalonar, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
(învechit) (depreciativ) bonjurist, duelgiu, funcţionar, intelectual, ișlicar, orăşean, surtucar, târgoveț; croitor.
Surtucar, substantiv masculin (popular) Sinonime:
târgoveț, orăşean, intelectual.
Burghez, substantiv
Sinonime:
capitalist, citadin, filistin, mic-burghez, orășean, târgoveț, (popular şi peiorativ) burjui.
Citadin, substantiv
Sinonime:
orăşean, târgoveţ.
Orăşenesc, adjectiv
Sinonime:
citadin, urban, (învechit și regional) târgoveț; nemţesc.
Orăşeneşte, adverb
Sinonime:
ca la oraș, nemţeşte, (rar) târgoveţeşte.
Orăşenime, substantiv
Sinonime:
(rar) târgoveţime, (învechit) jupânime.
Orăşeniza, verb
Sinonime:
a (se) citadiniza, (rar) a (se) târgoveți, a (se) urbaniza, a deveni oraș, a deveni orășean, a se adapta la viața orășenească.
Cetățenește, adverb
Sinonime:
orășenește, (rar) târgovețește.
Locuitor, substantiv
Sinonime:
aborigen, autohton, băștinaș, citadin, compatriot, consătean, contadin, emigrant, emigrat, imigrant, indigen, insular, localnic, mahalagiu, mărginaș, mărginean, ocupant, persoană, resortisant, rezident, sătean, târgoveț, țăran, (figurat) suflet, (grecism învechit) simpatriot, (învechit) lăcuitor, (învechit) sălășluitor, (livresc) pământean; (la plural) orășenime, populație, târgovețime, țărănime, (învechit și regional) poporime, (învechit) poporație, (învechit) public.
Nădrăgar, substantiv (popular)
Sinonime:
orășean, pantalonar, târgoveț.
Urbaniza, verb
Sinonime:
a (se) orășeniza, (învechit) a (se) târgoveți, (rar) a (se) citadiniza.
