Sugruma, verb Sinonime:
a gâtui, a strangula; (figurat) a înăbuşi, a sufoca, a asfixia; a reprima, a stârpi.
Sugrumare, substantiv
Sinonime:
apăsare, asfixie, asfixiere, curmare, gâtuire, înăbușeală, înăbușire, lichidare, năbușire, omor prin gâtuire, reprimare, strangulare, strangulație, strângere de gât, sufocare, sufocație, ucidere, (învechit și regional) înecare, (învechit) împresurare, (învechit) sugrumătură, (rar) înecăciune, (rar) jugulare, (regional) îmberegățire, (regional) înnădușire, (variantă) (regional) zugrumare.
Sugrumat (sugrumată), adjectiv Sinonime:
gâtuit, sufocat, înnăbuşit; (figurat) copleşit, înecat, surd.
Sugrumător, adjectiv
Sinonime:
apăsător, asfixiant, chinuitor, copleșitor, curmător, înăbușitor, înecăcios, înecător, lichidator, năbușitor, nădușitor, reprimator, strangulator, sufocant, (învechit și regional) zugrumător, (învechit) sufocativ, (popular) zăpușit.
Asasin, substantiv masculin
Sinonime:
bandit, călău, criminal, executor, fratricid, homicid, infanticid, linșor, măcelar, omorâtor, omucigaș, paricid, patricid, regicid, sicar, spadasin, strangulator, sugrumător, tâlhar, tiranicid, ucigaş, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț, (învechit) tăietor. Asasin, adjectiv
Sinonime:
criminal, homicid, omorâtor, omucigaș, otrăvitor, ucigaș, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț.
Gâtui, verb
Sinonime:
a înăbuşi, a îngusta pe o anumită porțiune, a lipsi de respirație, a strangula, a sufoca, a sugruma; (figurat) a curma, a împiedica, a reprima, a suprima.
Gâtuitură, substantiv feminin
Sinonime:
gâtuire, îngustare, micşorare, strâmtorare, sugrumătură.
Jugula, verb Sinonime:
a sugruma, a gâtui, a înăbuşi, a strangula.
Strangula, verb Sinonime:
a sugruma, a sufoca, a gâtui, a înăbuşi.
Sufoca, verb Sinonime:
a înăbuşi, a apăsa, a asfixia, a sugruma.
Sufocant (sufocantă), adjectiv
Sinonime:
apăsător, asfixiant, etufant, greu, insuportabil, irespirabil, înăbușitor, încărcat, înecăcios, sugrumător, viciat, (figurat) (rar) sufocat, (învechit și popular) nădușitor, (învechit) sufocător, (popular) năbușitor, (popular) zăpușit, (rar) înecător.
Asfixie, substantiv
Sinonime:
asfixiere, înăbuşire, înecare, sufocare, sufocaţie, sugrumare, (rar) înecăciune.
Neca, verb
Sinonime:
a inunda, a îneca, a înnăbuși, a năpădi, a omorî, a potopi, a trage la fund, a ucide (prin sugrumare).
Gâtuire, substantiv
Sinonime:
gâtuitură, sugrumare.
Gâtuit, adjectiv
Sinonime:
înăbuşit, înecat, omorât (prin sugrumare), sugrumat.
Strangulare, substantiv
Sinonime:
gâtuire, jugulare, spânzurare, strangulație, sugrumare, (medicină) ocluziune intestinală, (variantă) ștrangulare.
Zgăira, verb
Sinonime:
a gâtui, a strangula, a sugruma.
Suguşa, verb
Sinonime:
(învechit și regional) a gâtui, a se îneca, a strangula, a sugruma; (regional; despre câini) a rupe cu colții, a sfâșia o porțiune de la gât; (învechit; figurat; despre oameni) a cere socoteală în mod violent, a încolți, a lua de gât, a trata cu asprime; (figurat; învechit; despre oameni) a bârfi, a critica; a grăbi, a presa.
Suguşat, adjectiv
Sinonime:
(învechit) gâtuit, strangulat, sugrumat; (regional) subțiat.
Reprimare, substantiv
Sinonime:
înăbușire, înfrânare, represiune, (figurat) sugrumare, (învechit) supresiune.
Strangulaţie, substantiv
Sinonime:
garotă, gâtuire, strangulare, sugrumare, (variantă) strangulațiune.
Jugulare, substantiv
Sinonime:
gâtuire, înăbușire, strangulare, sugrumare, suprimare.
Curmător, adjectiv
Sinonime:
înăbușitor, lichidator, reprimator, sugrumător, tăios; (regional) decisiv, gâtuitor, întrerupător. Curmător, substantiv (regional)
Sinonime:
ferăstrău (de pădure).
Sufocare, substantiv
Sinonime:
asfixie, asfixiere, dispnee, etufare, înăbușire, înecare, înecăciune, sufocație, sugrumare, (popular) năduf.
Sufocativ, adjectiv (învechit)
Sinonime:
asfixiant, irespirabil, înăbușitor, înecăcios, sufocant, sugrumător.
Înăbuşire, substantiv
Sinonime:
asfixie, asfixiere, înăbușit, înecare, reprimare, stingere, sufocare, sufocație, (figurat) sugrumare, (învechit) supresiune, (rar) înecăciune.
Înăbuşitor, adjectiv
Sinonime:
asfixiant, greu, irespirabil, încărcat, înecăcios, sufocant, sugrumător, viciat, (învechit și popular) nădușitor, (învechit) înnăbușitor, (popular) năbușitor, (popular) zăpușit, (rar) înecător.
Năduşit, adjectiv
Sinonime:
asfixiat, înăbușit, înecat, sufocat, sugrumat; asudat, înnăbușit, înnădușit, transpirat, ud, (prin Oltenia) năboit; (variantă) înădușit.
Îmberegăți, verb (regional)
Sinonime:
a gâtui, a strangula, a sugruma.
Înnăduși, verb
Sinonime:
a gâtui, a strangula, a sugruma; a asuda, a năduși, a transpira.
Împresurare, substantiv
Sinonime:
acoperire cu pământ, asediere, asediu, îmbrățișare, încercuire, înconjurare, sugrumare, uzurpare, (figurat) copleșire, (grecism învechit) poliorchie, (învechit) împresurătură, (învechit) ocol.
Împresurătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
asediere, asuprire, împilare, împresurare, sugrumare, uzurpare, (figurat) copleșire, (variantă) împresărătură.
Strangulator, substantiv
Sinonime:
gâtuitor, sugrumător, ucigaș.
Garota, verb
Sinonime:
a gâtui, a strangula, a sugruma.
Foitui, verb (regional)
Sinonime:
a sufoca, a sugruma, (învechit și regional) a fuitui, (învechit și regional) a sugușa, (regional) a înăduși, (regional) a năduși.
Înecăciune, substantiv
Sinonime:
asfixie, asfixiere, astmă, dispnee, inundație, înăbușire, înec, înecare, sufocare, sufocație, sugrumare, (învechit) inundațiune, (învechit) necăciune, (popular) năduf, (variantă) (învechit) înnecăciune.
Sufocație, substantiv
Sinonime:
asfixie, asfixiere, dispnee, înăbușire, înecare, sufocare, sugrumare, tulburare respiratorie, (învechit) opresiune, (rar) înecăciune, (variantă) (învechit) sufocațiune.
Șuguială, substantiv (regional)
Sinonime:
glumă, sugrumare, șuguire, șuguit, (regional) șăguială, (regional) șeguială.
Necare, substantiv (învechit)
Sinonime:
inundare, înăbușire, înecare, omorâre (prin sugrumare), (învechit) înecăciune.
Zugrumător, adjectiv și substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
sugrumător.
Zugrumare, substantiv (regional)
Sinonime:
sugrumare.
Înecător, adjectiv
Sinonime:
asfixiant, înăbușitor, înecăcios, sufocant, sugrumător.
