Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Stricare
Stricare, substantiv
Sinonime: acrire, alterare, avariere, călcare, corupere, daună, dărăpănare, decădere, deformare, degradare, depravare, deranjare, descompunere, desfacere, deteriorare, distrugere, fermentare, forțare, împuțire, înăcrire, încălcare, înrăutățire, învechire, măcinare, nesocotire, nimicire, pagubă, părăginire, pervertire, pierdere, poluare, ponosire, prăpădire, prejudiciu, râncezire, roadere, ruinare, rupere, schimbare în rău, spargere, stricăciune, tocire, uzare, viciere, violare, (învechit) degradație, (popular) vătămare, (rar) ponoseală.  

Decădere
Decădere, substantiv feminin
Sinonime: regres, declin, decadenţă; degradare morală, depravare, corupţie, imoralitate, declasare, degradare, corupere, pervertire, stricare, viciere, (învechit) degradăţie.  
Putrefacţie
Putrefacţie, substantiv feminin
Sinonime: putrezire, dezagregare, descompunere, alterare, stricare.  
Stricăciune
Stricăciune, substantiv feminin
Sinonime: avarie, corupție, daună, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, deteriorare, dezmăț, hernie, imoralitate, lepră, lezare, pagubă, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierdere, pierzanie, pierzare, prejudiciu, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putreziciune, (învechit și popular) pricaz, (învechit și regional) smintă, (învechit și regional) sminteală, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (învechit) scădere, (învechit) stricare, (învechit) stricătură, (învechit) vătămătură, (învechit, figurat) putrejune, (popular) vătămare, (prin Banat) ștetă, (rar) deșănțare, (rar, figurat) putrefacție.  
Alterare
Alterare, substantiv
Sinonime: acrire, descompunere, fermentare, împuţire, înăcrire, stricare; râncezire; poluare; denaturare.  
Avariere
Avariere, substantiv
Sinonime: deteriorare, stricare, (popular) vătămare.  
Corupere
Corupere, substantiv
Sinonime: decădere, deformare, depravare, pervertire, stricare, viciere, (învechit) degradaţie; seducere.  
Deformare
Deformare, substantiv
Sinonime: strâmbare, (popular şi familiar) scofâlcire, desfigurare, stâlcire, scâlciere, scâlcietură; corupere, stricare, denaturare; deformaţie.  
Degenerare
Degenerare, substantiv
Sinonime: atrofie, decădere, stricare, degenerescență, degenerație; pipernicire.  
Degradaţie
Degradaţie, substantiv
Sinonime: alterație, corupere, decadență, decădere, declin, degradare, depravare, deteriorare, eroziune, înjosire, învechire, modificare, ofilire, pervertire, prejudiciu, ravagiu, stricare, tocire, reducere, umilire, uzare, viciere.  
Deranjare
Deranjare, substantiv
Sinonime: răscolire, răvăşire, zăpăcire, stricare, incomodare, jenare, stinghereală, stingherire, stânjeneală, stânjenire, tulburare, (livresc) conturbare, (popular) zăticnire.  
Dereglare
Dereglare, substantiv
Sinonime: defectare, defect, defecţiune, deranjament, stricare; (medicină) tulburare.  
Deteriorare
Deteriorare, substantiv
Sinonime: degradare, învechire, stricare, uzare, (învechit) degradaţie, ponosire; avariere, avarie, uzură, agravare, înrăire, înrăutăţire.  
Distrugere
Distrugere, substantiv
Sinonime: devastare, nimicire, pârjolire, pustiire, (învechit) risipă, masacrare, zdrobire, (învechit şi regional) spargere, ruinare, prăpădire, stricare.  
Ponoseală
Ponoseală, substantiv
Sinonime: degradare, deteriorare, ponosire, roadere, stricare, tocire, uzare.  
Forţare
Forţare, substantiv
Sinonime: constrângere, silire, spargere, strădanie, stricare, violare.  
Ponosire
Ponosire, substantiv
Sinonime: degradare, deteriorare, roadere, stricare, tocire, uzare, (rar) ponoseală.  
Viciere
Viciere, substantiv
Sinonime: alterare, avariere, corupere, denaturare, depravare, descompunere, deteriorare, pervertire, poluare, stricare.  
Delabrare
Delabrare, substantiv
Sinonime: degradare, deteriorare, ruinare, stricare.  
Deteriorație
Deteriorație, substantiv
Sinonime: aneantizare, avarie, avariere, coroziune, decadență, decădere, declin, degradare, delabrare, descompunere, deteriorare, diminuare, distrugere, eroziune, învechire, ponosire, putrefacție, ruinare, stricare, uzare, uzură, (învechit) degradație, (învechit) deteriorațiune.  
Poluare
Poluare, substantiv
Sinonime: alterare, contaminare, denaturare, impurificare, otrăvire, stricare, viciere.  
Impurificare
Impurificare, substantiv
Sinonime: alterare, contaminare, denaturare, murdărire, poluare, stricare, viciere.  
Ruinare
Ruinare, substantiv
Sinonime: dărăpănare, degradare, distrugere, istovire, măcinare, năruire, părăginire, sărăcire, scăpătare, stricare, (familiar) decavare, (învechit) mișelire.  
Nimicire
Nimicire, substantiv
Sinonime: devastare, distrugere, exterminare, masacrare, măcelărire, pârjolire, potopire, prăpădire, pustiire, sfărâmare, stârpire, stricare, zdrobire, (învechit și popular) pierdere, (învechit și popular) risipire, (învechit) risipă, (învechit) spargere, (popular și familiar) căsăpire, (popular) zdrumicare, (rar) măcelărit.  
Nesocotire
Nesocotire, substantiv
Sinonime: călcare, desconsiderare, dispreţuire, ignorare, încălcare, neglijare, omitere, violare, (popular) stricare.  
Măcinare
Măcinare, substantiv
Sinonime: dărăpănare, degradare, măcinat, măcinătură, măciniș, părăginire, roadere, ruinare, săpare, săpat, stricare.  
Spargere
Spargere, substantiv
Sinonime: ciobire, ciobit, ciocnire, crăpare, crăpat, deschidere, despicare, despicat, dezbinare, disensiune, distrugere, erupție, explodare, fisurare, fisurat, forțare, furt, găurire, împrăștiere, încetare, înfrângere, învingere, jefuire, neînțelegere, nimicire, plesnire, plesnit, pocnire, risipire, rupere, scindare, sfărâmare, sfârșit, spart, spintecare, spintecat, străpungere, stricare, tăiat, tăiere, terminare, violare, vulcanism, zdrobire.  
Roadere
Roadere, substantiv
Sinonime: coroziune, degradare, deteriorare, erodare, eroziune, frecare, măcinare, ponosire, săpare, săpat, stricare, tocire, uzare, (popular) mâncătură, (popular) rosătură, (rar) ponoseală.  
Înăcrire
Înăcrire, substantiv
Sinonime: acrire, alterare, descompunere, fermentare, împuțire, înăcrit, oțetire, stricare, (învechit) înăcrime, (învechit) năcrire.  
Hrentuire
Hrentuire, substantiv (regional)
Sinonime: hodorogire, împrăștiere, învechire, stricare, (figurat) hrentuit, (figurat) obosire peste măsură.  
Vătămare
Vătămare, substantiv
Sinonime: afecțiune, avariere, boală, daună, deteriorare, hernie, îmbolnăvire, lovire, lovitură, maladie, pagubă, pierdere, prejudiciu, rană, rănire, stricare, stricăciune, (livresc) lezare.  
Paradire
Paradire, substantiv (popular și familiar)
Sinonime: distrugere, stricare, șubrezire, șubrezit.  
Rablagire
Rablagire, substantiv
Sinonime: deteriorare, ramolire, stricare, uzare, vlăguire, (variantă) răblăgire.  
Învechire
Învechire, substantiv
Sinonime: degradare, demodare, deteriorare, ieșire din uz, îmbătrânire, perimare, rămânere în urmă, stricare, uzare, (învechit) degradație.  
Păgubire
Păgubire, substantiv
Sinonime: avariere, degradare, deteriorare, devalorizare, pagubă, pierdere, prejudiciere (morală), prejudiciu, stricare, (învechit) nevoire.  
Avariare
Avariare, substantiv
Sinonime: avariat, avariere, deteriorare, stricare, (popular) vătămare.  
Înviermănoșare
Înviermănoșare, substantiv (popular)
Sinonime: alterare, stricare, umplere de viermi, (variantă) învermănoșare, (variantă) înviermănoșire, (variantă) înviermânoșare.  
Înrăutățire
Înrăutățire, substantiv
Sinonime: agravare, înăsprire, înrăire, recrudescență, (familiar, la figurat) zbârlire, (figurat) deteriorare, (figurat) stricare, (învechit) înrăotățare; (concretizat, rar) faptă rea, răutate, ticăloșie.  
Rupere
Rupere, substantiv
Sinonime: abrogare, anulare, aplecare, culegere, descompunere, desfacere, despărțire, desprindere, detașare, fracturare, frângere, izolare, împrăștiere, întrerupere, răsfirare, răzlețire, revărsare, risipire, roadere, rupt, ruptură, separare, sfâșiere, smulgere, spargere, spintecare, spintecat, stricare, surpare, uzare, zdrobire, (figurat) distrugere, (figurat) îndepărtare, (figurat) înstrăinare, (figurat) ruinare, (învechit) împărțire, (învechit) jefuire, (învechit) rumpere, (învechit; la figurat) întristare, (la jocul de cărți) tăiere, (rar) fărâmițare, (regional) sfărâmare.  
Delabrat
Delabrat, substantiv
Sinonime: delabrare, deteriorare, ruinare, stricare.

Delabrat, adjectiv
Sinonime: deteriorat, ruinat, stricat.  
Împuțire
Împuțire, substantiv
Sinonime: acrire, alterare, descompunere, fermentare, intrare în putrefacție, împuțeală, împuțicenie, împuțiciune, înăcrire, stricare, (figurat) trândăvire, (trivial) bășire.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/
Store




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
...