Menu
Dictionar de sinonime
Nor de cuvinte
Populare
Recente
Generator de anagrame
Romana
Romana Extinsa
Dictionar de paronime
Generator extins de paronime
Abonare la poșta electronică și contact
Strica
Strica,
verb
Sinonime
:
a
deteriora,
a
degrada,
a
defecta,
a
sparge;
a
se
descompune,
a
se
altera;
a
vătăma,
a
răni;
a
tulbura,
a
deranja,
a
zădărnici;
a
se
corupe,
a
decădea,
a
se
deprava,
a
se
desfrâna;
a
dărâma,
a
nărui,
a
distruge;
(figurat)
a
anula,
a
desfiinţa,
a
abroga;
(figurat)
a
se
certa,
a
se
gâlcevi.
Stricăcios
Stricăcios,
adjectiv
(învechit)
Sinonime
:
alterabil,
dăunător,
efemer,
negativ,
nociv,
păgubitor,
periculos,
pieritor,
prejudiciabil,
primejdios,
rău,
schimbător,
stricător,
temporar,
trecător,
vătămător,
vremelnic.
Stricăcios (stricăcioasă)
Stricăcios
(stricăcioasă),
adjectiv
Sinonime
:
dăunător,
vătămător,
degradant.
Stricăcioșie
Stricăcioșie,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
vătămare.
Stricăciune
Stricăciune,
substantiv
feminin
Sinonime
:
avarie,
corupție,
daună,
decadență,
decădere,
depravare,
desfrânare,
desfrâu,
destrăbălare,
deteriorare,
dezmăț,
hernie,
imoralitate,
lepră,
lezare,
pagubă,
perdiție,
perversitate,
perversiune,
pervertire,
pierdere,
pierzanie,
pierzare,
prejudiciu,
viciu,
(figurat)
descompunere,
(figurat)
putreziciune,
(învechit
și
popular)
pricaz,
(învechit
și
regional)
smintă,
(învechit
și
regional)
sminteală,
(învechit)
aselghiciune,
(învechit)
aselghie,
(învechit)
desfătare,
(învechit)
preacurvie,
(învechit)
preacurvire,
(învechit)
preaiubire,
(învechit)
scădere,
(învechit)
stricare,
(învechit)
stricătură,
(învechit)
vătămătură,
(învechit,
figurat)
putrejune,
(popular)
vătămare,
(prin
Banat)
ștetă,
(rar)
deșănțare,
(rar,
figurat)
putrefacție.
Ștricăni
Ștricăni,
verb
(regional)
Sinonime
:
a
broda,
a
coase,
a
croșeta,
a
împleti,
a
tricota;
(variante)
a
stricăli,
a
ștrăncăni,
a
ștrecăli,
a
ștrecăni,
a
ștrencăni,
a
ștricălui,
a
ștricui,
a
ștrincăni,
a
ștringăli,
a
ștringoli.
Stricare
Stricare,
substantiv
Sinonime
:
acrire,
alterare,
avariere,
călcare,
corupere,
daună,
dărăpănare,
decădere,
deformare,
degradare,
depravare,
deranjare,
descompunere,
desfacere,
deteriorare,
distrugere,
fermentare,
forțare,
împuțire,
înăcrire,
încălcare,
înrăutățire,
învechire,
măcinare,
nesocotire,
nimicire,
pagubă,
părăginire,
pervertire,
pierdere,
poluare,
ponosire,
prăpădire,
prejudiciu,
râncezire,
roadere,
ruinare,
rupere,
schimbare
în
rău,
spargere,
stricăciune,
tocire,
uzare,
viciere,
violare,
(învechit)
degradație,
(popular)
vătămare,
(rar)
ponoseală.
Stricat (stricată)
Stricat
(stricată),
adjectiv
Sinonime
:
acrit,
acru,
alterat,
avariat,
becisnic,
bolnav,
cariat,
certat,
contrafăcut,
corupt,
dărăpănat,
decăzut,
defect,
defectat,
defectuos,
deformat,
degradat,
denaturat,
depravat,
deranjat,
dereglat,
descompus,
desfăcut,
desfrânat,
destrăbălat,
deteriorat,
dezmățat,
falsificat,
fermentat,
forțat,
găunos,
găurit,
greșit,
hârbuit,
hodorogit,
imoral,
incorect,
împuțit,
înăcrit,
învechit,
măcinat,
mâniat,
mutilat,
necorect,
nerușinat,
paradit,
părăginit,
pervertit,
pocit,
poluat,
ponosit,
prăpădit,
prost,
rablagit,
rău,
rânced,
ros,
ruinat,
rupt,
scâlciat,
schilod,
schilodit,
schimonosit,
spart,
spălăcit,
stătut,
stâlcit,
stropșit,
supărat,
șters,
tocit,
uzat,
vătămat,
viciat,
vicios,
(figurat)
schingiuit,
(învechit
și
popular)
searbăd,
(învechit
și
regional)
rușinat,
(învechit
și
regional)
scorboroșit,
(învechit
și
regional)
scorburos,
(învechit)
aselghicesc,
(învechit)
demoralizat,
(învechit)
preacurvar,
(învechit)
preacurvitor,
(învechit)
spurcat,
(livresc)
libertin,
(Moldova)
hrentuit,
(popular
și
familiar)
parșiv,
(popular)
curvar,
(popular)
deșucheat,
(prin
Maramureș)
scopt,
(rar)
deșănțat,
(rar)
detracat,
(rar)
răblărit,
(rar)
smintit,
(regional
și
familiar)
părăduit,
(regional)
mocnit,
(regional)
răntuit,
(regional)
sărbezit,
(regional)
șucheat,
(regional)
teșmenit.
Stricată
Stricată,
adjectiv
Sinonime
:
decăzută,
deflorată,
dezvirginată,
pierdută.
Stricățească
Stricățească,
substantiv
feminin
(regional)
Sinonime
:
depravată,
desfrânată.
Stricățel
Stricățel,
adjectiv
Sinonime
:
corupt,
depravat,
desfrânat,
(puțin)
stricat.
Stricățesc
Stricățesc,
substantiv
masculin
(regional)
Sinonime
:
depravat,
desfrânat.
Stricăți
Stricăți,
verb
(regional)
Sinonime
:
(despre
oameni)
a
se
degrada,
a
se
deterioara,
a
se
paradi,
a
se
rablagi,
a
se
strica.
Stricător (stricătoare)
Stricător
(stricătoare),
adjectiv
Sinonime
:
corupător,
dăunător,
negativ,
nociv,
păgubitor,
periculos,
pervers,
pervertitor,
prejudiciabil,
primejdios,
rău,
vătămător,
(învechit
și
popular)
pierzător,
(învechit)
pagubnic,
(învechit)
prejudicios,
(învechit)
stricăcios,
(livresc)
pernicios,
(regional)
dăunăcios,
(regional)
dăunos.
Stricătură
Stricătură,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
avarie,
daună,
defecțiune,
deteriorare,
pagubă,
pierdere,
prejudiciu,
stricăciune,
(regional)
greș,
(regional)
pricaz,
(regional)
vrajă.
Acri
Acri,
verb
Sinonime
:
a
(se)
oţeți,
a
(se)
acidula,
a
(se)
înăcri,
a
(se)
altera,
a
(se)
strica,
a
(se)
borşi,
a
(se)
amărî.
Altera
Altera,
verb
Sinonime
:
a
(se)
strica,
a
(se)
degrada,
a
(se)
descompune,
a
(se)
modifica,
a
(se)
deforma,
a
(se)
îmbătrâni,
a
(se)
învechi.
Avaria
Avaria,
verb
Sinonime
:
a
strica,
a
deteriora,
a
distruge,
a
vătăma,
a
altera.
Băhnit (băhnită)
Băhnit
(băhnită),
adjectiv
(regional)
Sinonime
:
stătut,
clocit,
învechit,
alterat,
stricat,
împuţit,
bâhlit.
Bâhli
Bâhli,
verb
(Moldova)
Sinonime
:
a
se
strica,
a
se
altera,
a
se
cloci,
a
se
împuţi,
a
se
strica,
a
se
băhni;
a
căpăta
miros
greu.
Borși
Borși,
verb
Sinonime
:
a
se
acri,
a
se
înăcri,
a
fermenta,
a
se
altera,
a
se
descompune,
a
se
strica.
Caria
Caria,
verb
Sinonime
:
a
se
găuri,
a
se
strica,
a
se
roade,
a
se
măcina,
a
se
pulveriza,
a
se
fărâmiţa.
Certa
Certa,
verb
Sinonime
:
a
face
observaţie,
a
lua
la
rost,
a
atrage
atenţia,
a
se
învrăjbi,
a
se
supăra,
a
rupe
relaţiile,
(popular)
a
se
bălăbăni,
a
se
gâlcevi,
a
se
sfădi,
(învechit
şi
regional)
a
se
pricinui,
(regional)
a
se
cârti,
a
(se)
pricini,
(Moldova)
a
se
cârcoti,
(prin
Oltenia)
a
se
rohoti,
(învechit)
a
se
pârî,
a
se
prici,
a
se
prigoni,
(figurat)
a
se
strica;
a
admonesta,
a
dăscăli,
a
dojeni,
a
moraliza,
a
mustra,
(livresc)
a
apostrofa,
(popular)
a
beşteli,
a
muştrului,
a
ocărî,
a
probozi,
(popular)
a
sfădi,
a
sudui,
(învechit
şi
regional)
a
înfrunta,
a
oropsi,
a
stropoli,
a
toi,
(regional)
a
cârti,
a
tolocăni,
(prin
Moldova)
a(-i)
bănui,
(Oltenia)
a
docăni,
(prin
Moldova)
a
mogorogi,
(Moldova
şi
Bucovina)
a
moronci,
(Bucovina)
a
puţui,
(Moldova)
a
şmotri,
(Oltenia
şi
Banat)
a
vrevi,
(învechit)
a
preobrăzi,
a
prihăni,
a
probăzui,
a
prociti,
(figurat)
a
săpuni,
a
scutura;
a
bate,
a
condamna,
a
instrui,
a
învăţa,
a
osândi,
a
pedepsi.
Ciobi
Ciobi,
verb
Sinonime
:
a
ştirbi,
a
strica,
a
deteriora.
Cloci
Cloci,
verb
Sinonime
:
a
sta
pe
ouă;
(figurat)
a
plănui,
a
pune
la
cale,
a
urzi,
a
coace;
(figurat)
a
lenevi,
a
trândăvi,
a
sta
inactiv;
(reflexiv)
a
se
altera,
a
se
strica,
a
se
împuţi,
a
se
învechi,
(regional)
a
se
băhni.
Contagia
Contagia,
verb
Sinonime
:
a
(se)
contagiona,
a
(se)
contamina,
a
(se)
infecta,
a
(se)
molipsi,
a
contacta
o
boală,
(învechit)
a
(se)
smredui,
(învechit)
a
(se)
strica,
(popular)
a
(se)
umple.
Corupe
Corupe,
verb
Sinonime
:
a
(se)
degrada,
a
decădea,
a
(se)
deprava,
a
(se)
desfrâna,
a
(se)
destrăbăla,
a
(se)
perverti,
a
(se)
strica,
a
(se)
vicia,
(rar)
a
(se)
dezmăţa,
(învechit)
a
(se)
sminti;
a
seduce;
a
(se)
deforma,
a
(se)
strica.
Corupt
Corupt
(coruptă),
adjectiv
Sinonime
:
deformat,
desfrânat,
depravat,
imoral,
decăzut,
destrăbălat,
dezmăţat,
neruşinat,
pervertit,
stricat,
vicios,
viciat;
(livresc)
libertin,
(rar)
deşănţat,
(popular
şi
familiar)
parşiv,
(popular)
deşucheat,
(învechit
şi
regional)
ruşinat,
(regional)
şucheat,
teşmenit,
(învechit)
aselghicesc,
demoralizat,
spurcat,
(figurat)
putred.
Corupt,
substantiv
Sinonime
:
alterare,
corupere,
(învechit)
conrupt,
(învechit)
corumpt.
Corupţie
Corupţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
coruptibilitate;
decadenţă,
decădere,
depravare,
desfrânare,
desfrâu,
destrăbălare,
dezmăţ, imoralitate,
perdiţie,
perversitate,
perversiune,
pervertire,
pierzanie,
pierzare,
prevaricațiune,
stricăciune,
viciu,
(rar)
deşănţare,
(învechit)
aselghiciune,
aselghie,
desfătare,
preacurvie,
preacurvire,
preaiubire,
(figurat)
descompunere,
putreziciune,
(rar,
figurat)
putrefacţie,
(învechit,
figurat)
putrejune;
seducere.
Daună
Daună,
substantiv
feminin
Sinonime
:
pagubă,
vătămare,
detriment;
stricăciune;
despăgubire,
contravaloare.
Dăuna,
verb
Sinonime
:
a
prejudicia,
a
păgubi,
a
strica,
a
vătăma.
Dărăpăna
Dărăpăna,
verb
Sinonime
:
a
se
ruina,
a
se
distruge,
a
se
strica,
a
se
hodorogi,
a
(se)
dărâma,
a
(se)
nărui,
a
(se)
prăbuşi,
a
(se)
prăvăli,
a
(se)
risipi,
a
(se)
surpa,
(popular)
a
(se)
hâi,
(regional)
a
(se)
hurui,
a
(se)
îmburda,
(Oltenia,
Transilvania
şi
Maramureș)
a
(se)
sodomi,
(prin
Moldova
şi
Transilvania)
a
(se)
ului,
(învechit)
a
(se)
prăpădi.
Dăunător (dăunătoare)
Dăunător
(dăunătoare),
adjectiv
Sinonime
:
păgubitor,
vătămător,
stricător,
distrugător,
negativ,
nociv,
periculos,
prejudiciabil,
primejdios,
rău,
(livresc)
pernicios,
(învechit
şi
popular)
pierzător,
(regional)
dăunăcios,
dăunos,
(învechit)
pagubnic,
prejudicios,
stricăcios,
(figurat)
contraproductiv.
Decădere
Decădere,
substantiv
feminin
Sinonime
:
regres,
declin,
decadenţă;
degradare
morală,
depravare,
corupţie,
imoralitate,
declasare,
degradare,
corupere,
pervertire,
stricare,
viciere,
(învechit)
degradăţie.
Defect
Defect,
substantiv
neutru
Sinonime
:
lipsă,
scădere,
imperfecţiune,
viciu,
neajuns,
meteahnă,
cusur,
beteşug,
racilă,
hibă,
păcat;
deranjament,
stricăciune.
Defect,
adjectiv
Sinonime
:
defectat,
deranjat,
dereglat,
stricat,
(rar)
detracat,
smintit.
Defecta
Defecta,
verb
Sinonime
:
a
degrada,
a
(se)
deranja,
a
(se)
deregla,
a
(se)
strica,
(rar)
a
(se)
detraca.
Deforma
Deforma,
verb
Sinonime
:
a
denatura,
a
altera,
a
sluţi,
a
urâţi,
a
poci,
a
(se)
strâmba,
(popular
şi
familiar)
a
(se)
scofâlci;
a
desfigura,
a
scâlcia;
a
ceda;
a
(se)
corupe,
a
(se)
strica.
Degrada
Degrada,
verb
Sinonime
:
a
înjosi,
a
compromite,
a
dezonora;
a
strica,
a
distruge,
a
deteriora,
a
ruina,
a
nărui.
Denatura
Denatura,
verb
Sinonime
:
a
deforma,
a
falsifica,
a
schimba,
a
caricaturiza,
a
răstălmăci,
a
modifica,
a
strica,
a
contraface,
a
altera,
a
stâlci,
a
escamota,
a
măslui,
a
mistifica,
(figurat)
a
silui,
(învechit,
figurat)
a
sminti,
a
strâmba.
Depravat (depravată)
Depravat
(depravată),
adjectiv
Sinonime
:
corupt,
stricat,
decăzut,
desfrânat,
destrăbălat,
descompus
moral,
pervers.
Deranja
Deranja,
verb
Sinonime
:
a
răvăşi,
a
răscoli,
a
învălmăşi;
(figurat)
a
tulbura,
a
stingheri,
a
stânjeni,
a
incomoda;
a
se
obosi,
a
se
osteni,
a
face
eforturi,
a
zăpăci,
(regional)
a
răntui,
a
rostopoli,
a
strica,
a
se
defecta,
a
încurca,
a
jena,
a
supăra,
(livresc)
a
conturba,
a
importuna,
a
inoportuna,
(rar)
a
sinchisi,
(popular)
a
zăticni,
(Moldova
şi
Bucovina)
a
zăhăi,
(învechit)
a
sminti,
a
perturba.
Deranjament
Deranjament,
substantiv
neutru
Sinonime
:
defecţiune,
perturbare,
dereglare,
defectare,
defect,
stricăciune;
diaree,
indigestie,
tulburare.
Deranjat (deranjată)
Deranjat
(deranjată),
adjectiv
Sinonime
:
răvăşit,
răscolit,
stânjenit,
stingherit,
defectat,
tulburat,
în
neorânduială,
mutat
din
loc,
zăpăcit,
ciufulit,
defect,
stricat.
Descompune
Descompune,
verb
Sinonime
:
a
(se)
altera,
a
(se)
decompoza,
a
(se)
desface,
a
(se)
despărți,
a
(se)
destrăma,
a
(se)
divide,
a
(se)
fracționa,
a
(se)
împărți,
a
(se)
putregăi,
a
(se)
râncezi,
a
(se)
scinda,
a
(se)
separa,
a
dezmembra,
a
fermenta,
a
putrezi,
a
se
acri,
a
se
împuți,
a
se
înăcri,
a
se
strica,
(figurat)
a
se
contracta,
(figurat)
a
se
crispa,
(învechit
și
regional)
a
se
sărbezi,
(învechit
și
regional)
a
se
sminti,
(prin
Banat)
a
se
pâșcăvi,
(prin
Transilvania)
a
se
scoace,
(rar)
a
(se)
dezalcătui,
(rar)
a
(se)
putrefia,
(regional)
a
se
mocni,
(regional)
a
se
zeri.
Desfătare
Desfătare,
substantiv
feminin
Sinonime
:
delectare,
plăcere,
încântare,
petrecere,
veselie,
farmec,
voluptate,
vrajă,
(învechit
şi
regional)
tefericie,
(învechit)
încântec,
(familiar)
deliciu,
(figurat)
savoare,
(rar)
desfăt,
(învechit)
desfătăciune,
bucurie;
corupţie,
decadenţă,
decădere,
depravare,
desfrânare,
desfrâu,
destrăbălare,
dezmăţ,
imoralitate,
perdiţie,
perversitate,
perversiune,
pervertire,
pierzanie,
pierzare,
stricăciune,
viciu.
Desfățare,
substantiv
Sinonime
:
(despre
plăpumi,
perne,
așternut)
desfățat,
dezbrăcare,
lăsare
fără
rufărie,
scoatere;
(prin
analogie)
evitare;
(regional)
etalare.
Desfrânare
Desfrânare,
substantiv
feminin
Sinonime
:
destrăbălare,
desfrâu,
dezmăţ,
corupţie,
depravare,
imoralitate,
stricăciune,
decădere.
Destrăma
Destrăma,
verb
Sinonime
:
a
rupe,
a
(se)
desfira,
a
desface,
a
descompune,
a
dizolva,
a
dezmembra,
a
îmbucătăţi,
a
(se)
deşira,
a
(se)
strica,
(învechit)
a
(se)
rânji,
a
se
rări,
(rar)
a
se
dezlâna,
a
risipi;
a
sfărâma.
Deşirat (deşirată)
Deşirat
(deşirată),
adjectiv
Sinonime
:
destrămat,
desfăcut,
rupt,
desfirat,
stricat;
(figurat)
lung,
slab,
osos.
Deşucheat (deşucheată)
Deşucheat
(deşucheată),
adjectiv
Sinonime
:
nebun,
smintit,
ţicnit;
dezmăţat,
destrăbălat,
deşănţat,
aiurea,
aiurit,
bezmetic,
corupt,
decăzut,
depravat,
desfrânat,
imoral,
impudic,
indecent,
necuviincios,
neruşinat,
obscen,
pervertit,
pornografic,
scabros,
scârbos,
stricat,
trivial,
vicios,
vulgar,
zănatic,
zăpăcit,
zurliu,
alienat,
dement,
descreierat,
înnebunit.
Deteriora
Deteriora,
verb
Sinonime
:
a
(se)
degrada,
a
se
învechi,
a
(se)
strica,
a
(se)
uza,
(Moldova)
a
(se)
hrentui,
(familiar)
a
(se)
hârbui,
a
(se)
hodorogi,
a
(se)
paradi,
a
(se)
rablagi,
a
(se)
ponosi;
a
avaria,
a
agrava,
a
înrăi,
a
înrăutăţi.
Detracat (detracată)
Detracat
(detracată),
adjectiv
Sinonime
:
smintit,
stricat,
ţicnit,
dezechilibrat,
defect,
defectat,
deranjat,
dereglat,
tulburat,
zdruncinat.
Distruge
Distruge,
verb
Sinonime
:
a
(se)
nimici,
a
(se)
ruina,
a
desfiinţa,
a
face
praf,
a
stârpi,
a
devasta,
a
pârjoli,
a
(se)
prăpădi,
a
pustii,
(regional)
a
pustului,
(învechit)
a
sfârşi,
a
(se)
strica,
a
lichida,
(figurat)
a
topi;
a
masacra,
a
rade,
a
zdrobi,
(învechit
şi
regional)
a
sparge,
(figurat)
a
pulveriza,
a
şterge;
a
(se)
nenoroci,
(învechit
şi
regional)
a
(se)
ticăloşi,
a
vătăma,
a
mistui,
(figurat)
a
sfărâma,
a
ucide,
a
(se)
mânca,
a
(se)
roade.
Duhoare
Duhoare,
substantiv
feminin
Sinonime
:
miros
urât,
aer
stricat,
putoare,
miasmă.
Fermenta
Fermenta,
verb
Sinonime
:
a
se
altera,
a
se
strica,
a
(se)
dospi,
a
se
încinge.
Fetid (fetidă)
Fetid
(fetidă),
adjectiv
Sinonime
:
descompus,
stricat,
alterat,
puturos,
dezagreabil,
dezgustător,
displăcut,
dizgraţios,
greţos,
greu,
infect,
împuţit,
neplăcut,
nesuferit,
rău,
rău-mirositor,
respingător,
scârbos,
urât,
viciat.
Găunos (găunoasă)
Găunos
(găunoasă),
adjectiv
Sinonime
:
buturos,
cariat,
fără
miez,
găurit,
gol,
scobit,
scorburos,
sec,
stricat,
(figurat)
lipsit
de
caracter,
(figurat)
nevaloros,
(învechit
și
regional)
scorboroșit,
(rar)
deșert,
(regional)
bortos,
(regional)
boșturos,
(regional)
budugănios,
(regional)
buștihos,
(regional)
corobăios,
(regional)
corobănos,
(regional)
scrobos,
(regional)
stupos.
Găuri
Găuri,
verb
Sinonime
:
a
borti,
a
composta,
a
pătrunde,
a
perfora,
a
potricăli,
a
scobi,
a
sfredeli,
a
sfredeluşi,
a
sparge,
a
străpunge,
(învechit
şi
regional)
a
petrece,
(Moldova
şi
Bucovina)
a
borteli,
(Oltenia)
a
răzbici,
(prin
Banat)
a
butori,
(prin
vestul
Transilvaniei)
a
sclidiri,
(regional)
a
găuni;
(reflexiv)
a
se
caria,
a
se
strica.
Hodorogit (hodorogită)
Hodorogit
(hodorogită),
adjectiv
Sinonime
:
cu
un
picior
în
groapă,
dărăpănat,
degradat,
deteriorat,
hârâit,
hârâitor,
hârbuit,
hrentuit,
îmbătrânit,
învechit
(și
stricat),
ramolit,
răguşit,
ruinat,
senil,
stricat,
şubrezit,
uzat,
(variantă)
odorogit.
Hrentui
Hrentui,
verb
Sinonime
:
a
se
strica,
a
se
hodorogi,
a
se
dărăpăna,
a
se
hârbui.
Impracticabil (impracticabilă)
Impracticabil
(impracticabilă),
adjectiv
Sinonime
:
defect,
degradat,
desfundat,
dificil,
inabordabil,
inaccesibil,
infrecventabil,
inutilizabil,
rău,
stricat.
Infect (infectă)
Infect
(infectă),
adjectiv
Sinonime
:
viciat,
stricat,
rău,
respingător,
murdar,
neîngrijit;
josnic,
mârşav,
ticălos.
Infecţie
Infecţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
duhoare,
putoare;
focar,
stricăciune.
Ireparabil (ireparabilă)
Ireparabil
(ireparabilă),
adjectiv
Sinonime
:
de
nereparat,
stricat
definitiv,
iremediabil,
distrus.
Împuțit (împuțită)
Împuțit
(împuțită),
adjectiv
Sinonime
:
alterat,
stricat;
murdar,
neîngrijit,
îngălat,
infect.
Încărcat (încărcată)
Încărcat
(încărcată),
adjectiv
Sinonime
:
umplut,
plin;
împovărat,
îngreunat;
exagerat,
umflat,
mărit,
sporit,
adăugat,
acumulat;
stricat,
viciat,
impur.
Încinge
Încinge,
verb
Sinonime
:
a
se
înfierbânta,
a
se
sufoca,
a
se
încălzi;
a
se
strica,
a
se
altera;
a
se
lega,
a
se
înfăşura,
a
se
strânge,
a
se
înconjura.
Website, versiune pentru PC:
http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic:
https://dicti0nar.ro/
Vrăjmăşi
Foarte
Strica
Organizațional
Grinotare
Paradit
Mofturos
Mecenat
Rememorare
Cinghiasă
Brusnat
Ginecofilie
Rob
Chiti
Tapisa
Năpăstui
Adunător
Cocă
Prob
Cristelniţă
Olimpian
Piciorul
Gândi
Culpabilă
Ordură
Exterminare
Diacronic
Magnetizare
întâmplării
Murmui
Devotat
Deficienţă
Pletorie
Ateu
Aisberg
După
Produce
Cumulovulcan
Lichidațiune
Apla
Mazdeism
început
Explicat
Deturna
Duhovnic
Mașinistăr
Homosexual
Reverenţă
ţopârlan
Catifelat
Energiza
Degreva
Dejosi
Pagubă
Arăta
Poncho
Obraznic
Scamator
Antic
Consum
Ospelier
Sarmat
Poliţmaistru
Tui
Poznaş
Neîngrijit
Dălduță
Reparatoriu
Mocofan
Diaree
Dramatic
Tuci
Grad
Diminua
Aerodinamic
Volatilizat
Străduinţă
Cânta
Voia
Silex
Rodnic
Mutila
Pânticărie
Automat
Irascibil
Bike
Inatent
Eludat
Remiză
Puroi
Malaxor
Râvna
Paralizie
Clopoţei
Genealogie
Isopan
Beneficiar
Necontenit
Verde
Mâțan
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
Reduceri online!
...