Strangulaţie, substantiv
Sinonime:
garotă, gâtuire, strangulare, sugrumare, (variantă) strangulațiune.
Strangulator, substantiv
Sinonime:
gâtuitor, sugrumător, ucigaș.
Asasin, substantiv masculin
Sinonime:
bandit, călău, criminal, executor, fratricid, homicid, infanticid, linșor, măcelar, omorâtor, omucigaș, paricid, patricid, regicid, sicar, spadasin, strangulator, sugrumător, tâlhar, tiranicid, ucigaş, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț, (învechit) tăietor. Asasin, adjectiv
Sinonime:
criminal, homicid, omorâtor, omucigaș, otrăvitor, ucigaș, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț.
Curmat (curmată), adjectiv Sinonime:
legat, strâns, strangulat; oprit, întrerupt, suprimat.
Strangulare, substantiv
Sinonime:
gâtuire, jugulare, spânzurare, strangulație, sugrumare, (medicină) ocluziune intestinală, (variantă) ștrangulare.
Suguşat, adjectiv
Sinonime:
(învechit) gâtuit, strangulat, sugrumat; (regional) subțiat.
Sugrumător, adjectiv
Sinonime:
apăsător, asfixiant, chinuitor, copleșitor, curmător, înăbușitor, înecăcios, înecător, lichidator, năbușitor, nădușitor, reprimator, strangulator, sufocant, (învechit și regional) zugrumător, (învechit) sufocativ, (popular) zăpușit.
Sugrumare, substantiv
Sinonime:
apăsare, asfixie, asfixiere, curmare, gâtuire, înăbușeală, înăbușire, lichidare, năbușire, omor prin gâtuire, reprimare, strangulare, strangulație, strângere de gât, sufocare, sufocație, ucidere, (învechit și regional) înecare, (învechit) împresurare, (învechit) sugrumătură, (rar) înecăciune, (rar) jugulare, (regional) îmberegățire, (regional) înnădușire, (variantă) (regional) zugrumare.
