Stâlp, substantiv masculin Sinonime:
pilon, pilastru, coloană, suport, susţinător; (figurat) sprijin, reazem, ocrotire, protecţie; (figurat) fruntaş, personalitate, căpetenie.
Stâlpan, substantiv
Sinonime:
(regional) ghioagă; spânzurătoare, stâlp.
Stâlpar, substantiv
Sinonime:
(monedă veche) direclie.
Stâlpişor, substantiv
Sinonime:
balustru, stâlpuleţ, stâlpuşor, (regional) stâlpșor.
Stâlpit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
ațintit, fixat, împietrit, încremenit, înlemnit, înmărmurit, înțepenit, neclintit, nemișcat, pironit, țeapăn, țintit, țintuit.
Stâlpnic, substantiv
Sinonime:
(învechit și popular) anahoret, ascet, eremit, pustnic, schimnic, sihastru.
Stâlpnicul, substantiv propriu
Sinonime:
(biserică; uneori) Stilitul.
Babă, substantiv feminin Sinonime:
bătrână, mătuşă, (familiar) soţie, nevastă; bunică, bunicuță; (popular) bârnă, grindă, stâlp, drug; (Moldova) bagdadie; (regional) zglăvoacă (peşte mic de munte).
Bagdadie, substantiv feminin (regional) Sinonime:
tavan, plafon, boltă; drug, bârnă, babă, grindă, stâlp.
Balustru, substantiv masculin Sinonime:
parmac, stâlp.
Bara, verb Sinonime:
a închide, a bloca, a astupa, a stăvili, a zăgăzui; (figurat) a împiedica, a opri, a întrerupe, a stopa; a anula, a desfiinţa, a şterge; a tăia; a obstrucţiona.
Bară, substantiv feminin Sinonime:
drug, stâlp, bârnă, grindă; semn, indiciu; levier, rangă; (regional) mocirlă, noroi.
Bârnă, substantiv feminin Sinonime:
bară, lemn, trunchi, stâlp, grindă, drug, traversă; (regional) babă, bagdadie.
Bulumac, substantiv masculin (popular) Sinonime:
stâlp.
Cariatidă, substantiv feminin
Sinonime:
coloană, statuie, stâlp, tenant.
Coloană, substantiv
Sinonime:
stâlp, cariatidă, (învechit) columnă; rubrică, despărțitură; șir, rând, serie, (popular) şirag, (învechit) stol; convoi, vârtej; (anatomie) (coloană vertebrală) şira spinării, (regional) şira spatelor, (învechit) greabănul spinării, osul spinării; (cinema) (coloană sonoră) pistă sonoră; (coloană de extracţie) ţeavă de extracţie; (coloană de sinteză) reactor catalitic; (coloană de marș) grup de oameni.
Grindă, substantiv feminin
Sinonime:
bară, bârnă, poliță, raft, stâlp, (învechit și popular) pociumb, (Maramureș) șaranț, (Maramureș, Transilvania, Banat și Oltenia) șteamp, (Oltenia, Banat și Transilvania) ștenap, (popular) șarampoi, (prin Oltenia și Banat) bălvan, (Transilvania) șaf, (Transilvania, Maramureș și Bucovina) șoș.
Jalon, substantiv neutru Sinonime:
semn, indicator; par, stâlp.
Mană, substantiv feminin
Sinonime:
belşug, abundenţă, îmbelşugare, îndestulare, prisos, bogăţie, berechet; rugină la vegetale. Mâna, verb
Sinonime:
a îndemna, a sili; a mişca, a împinge; a se grăbi. Mână, substantiv feminin
Sinonime:
braţ, membru superior, palmă, pumn, (învechit și regional) brâncă, (popular și familiar) labă; (mână curentă) balustradă; (mână de lucru) forță de muncă; (botanică) (mâna-Maicii-Domnului) (regional) palma-sfintei-Mării; (tehnică) bată, braț, crac, furcă, margine, mâner, pervaz, spetează, stâlp, (regional) ciocan, (regional) condac, (regional) cotoi, (regional) cujbă; calitate, cocârlă, condiție, femeiușcă, fofează, grijă, hădărag, leucă, mănunchi, mănușă, măsea, muierușcă, pază, posesiune, rang, schimbătoare, seamă, stare, stăpânire, teapă, titirez, treaptă.
Pălimar, substantiv neutru Sinonime:
balustradă, rampă, rezemătoare, parmalâc; stâlp, par, lemn; pridvor, cerdac, foişor; întăritură, parapet, îngrăditură.
Picior, substantiv neutru
Sinonime:
piedestal, pilastru, pilon, stâlp, suport, (botanică) cefalofor.
Pilastru, substantiv masculin
Sinonime:
contrapilastru, picior, piedestal, pilon, stâlp.
Pilon, substantiv masculin Sinonime:
stâlp, pilastru, picior, proptea.
Pârghie, substantiv feminin Sinonime:
bară, drug, stâlp.
Pociumb, substantiv masculin Sinonime:
ţăruş, par; stâlp.
Pop, substantiv masculin Sinonime:
stâlp, par, băţ.
Proptea, substantiv feminin Sinonime:
sprijin, reazem, stâlp; (figurat) protecţie, pilă, ocrotire.
Proţap, substantiv neutru Sinonime:
prăjină, băţ, stâlp, par.
Ţăruş, substantiv masculin Sinonime:
par, stâlp.
Aţintit, adjectiv
Sinonime:
fixat, pironit, ţintit, ţintuit, (rar) sticlit, (învechit şi regional) stâlpit.
Polar, adjectiv
Sinonime:
arctic, arid, glacial, rece, (învechit) polaric; (Steaua Polară) Candela-Cerului, (substantiv articulat) Împăratul, (substantiv articulat) Steajerul, (substantiv articulat) Stâlpul.
Catarg, substantiv
Sinonime:
arbore, artimon, băț de steag, stâlp, (învechit) catart, (învechit) mastă.
Ciocan, substantiv
Sinonime:
(tehnică) planator, (învechit şi regional) mai; (ciocan de lipit) letcon; (ciocan pneumatic) revolver; braţ, cocean, furcă, fus, mână, stâlp, ştiulete, târnăcop, ţoi.
Cujbă, substantiv
Sinonime:
(regional) cocârlă, (Banat şi Transilvania) cocaie; braţ, chingă, cocârlă, crivac, furcă, mână, stâlp.
Columnă, substantiv
Sinonime:
(învechit) stâlp; coloană.
Direclie, substantiv
Sinonime:
(monedă veche) stâlpar.
Furcă, substantiv
Sinonime:
bifurcație, braţ, crăcană, furcoi, hantarig, loitră, par, pisc, răscruce, spânzurătoare, stâlp, țăruș, (învechit) ostie, (prin Moldova şi Transilvania) cujeică, (Transilvania) gearmăn, (popular) furcărie; (anatomie) (furca-pieptului) (popular) lingurea, lingurică, (regional) lingura-pieptului, stern.
Mănuşă, substantiv
Sinonime:
bată, clanță, coadă de unealtă, coarbă, cocârlă, fiare (pentru deținuți), fofează, ivăr, (îmbrăcăminte pentru mâini) mitenă, leucă, mănunchi, măsea, mână, mâner, picior, popic, schimbătoare, snop, stâlpuşor, toartă, ţepuşă, (învechit) brânca, (regional) baier, (regional) cotoi, (variantă) mânușe.
Parmac, substantiv
Sinonime:
balustradă, grilaj, mână curentă, par, parapet, parmaclâc, pălimar, rampă, rezemătoare, stâlp.
Borna, verb
Sinonime:
a borda, a circumscrie, a delimita, a demarca, a marca, a mărgini. Bornă, substantiv
Sinonime:
bolard, jalon, marcă, piatră, stâlp, stelă.
Trupinar, substantiv (regional)
Sinonime:
furcă, stâlp, țăpoi, (popular) truchinar, (regional) drughineață.
Martac, substantiv (regional)
Sinonime:
bârnă, căprior, cătușă, chingă, par, prăjină, stâlp, țăruș, (variantă) mărtac, (variantă) mârtac.
Parcan, substantiv (regional)
Sinonime:
balustradă, baraj, bârnă, cadru, chenar, dungă, fortificație, îngrăditură, întărire, margine, palancă, parapet, pervaz, ramă, rampă, stăvilar, stâlp, șanț, zăgaz, zid de apărare, (variantă) părcan. Pârcan, substantiv (învechit)
Sinonime:
azimă.
Ramură, substantiv
Sinonime:
brahiblast, cracă, creangă, lemn, ram, rămurea, rămurică, (învechit și regional) stâlp, (regional) ratină, (regional) rază, (Transilvania) cloambă, (Transilvania, Bucovina și Oltenia) crac; branșă, disciplină, diviziune, domeniu, parte, rămureală, sector, specialitate, subdiviziune, subramură; ramificare, ramificație. Rămura, verb
Sinonime:
a se rămuri.
Țuiac, substantiv
Sinonime:
par, stâlp (de susținere), țăruș.
Bulamac, substantiv (regional)
Sinonime:
stâlp, țăruș, (învechit și regional) bulumac, (regional) palimac; fidea, tăieței.
Bolard, substantiv
Sinonime:
stâlp de amaraj.
Nemişcat, adjectiv
Sinonime:
fix, imobil, inert, împietrit, încremenit, înlemnit, înmărmurit, înțepenit, mort, neclintit, nedeplasat, neînsuflețit, pironit, rece, rigid, stabil, țeapăn, țintuit, (figurat) înghețat, (figurat) înțelenit, (învechit și popular) mărmurit, (învechit și regional) stâlpit, (învechit) neclătit, (popular) nesmintit, (popular) vârtos, (rar) nemișcător.
Tărășel, substantiv (regional)
Sinonime:
picior, stâlp.
Ștender, substantiv
Sinonime:
rastel, stâlp, suport.
