Spin, substantiv masculin Sinonime:
ghimpe, ţepuşă, ţeapă; scai, scaiete, ciulin, mărăcine.
Spin-albastru, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) scai-albastru, scai-vânăt.
Spinal, adjectiv
Sinonime:
medular, rahidian, vertebral, (învechit) spinos.
Spinare, substantiv feminin Sinonime:
spate, dos; culme, vârf, creastă, coamă, muchie.
Spinarea-lupului, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) aspenchiu, ferigă, ruginiță.
Spinel, substantiv
Sinonime:
(mineralogie) aluminat natural de magneziu, pleonast.
Spinele-cerbului, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) părul-ciutei, salbă-moale, verigar.
Spinet, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
mărăcini, mărăciniș, spinărie, (regional) mărăcinet, (regional) spinăriș, (regional) spiniș.
Spinicel, substantiv (regional)
Sinonime:
spin (mic), spinățel, spinișor, spinuleț, spinuț.
Spiniform, adjectiv
Sinonime:
spinuliform.
Spiniş, substantiv
Sinonime:
(regional) desiș de spini, mărăciniş, spinărie, spinet, (plural) mărăcini.
Spinişor, substantiv
Sinonime:
spin, spinuleț, țepușă.
Spiniță, substantiv (regional)
Sinonime:
catrință, fotă, (variantă) spicniță.
Spinos (spinoasă), adjectiv
Sinonime:
ghimpos, spinifer, spinulifer, țepos, (figurat) greu, aspru, complicat, complex.
Spinozist, adjectiv
Sinonime:
(filosofie) spinozian.
Spinteca, verb Sinonime:
a despica, a sfâşia, a tăia, a crăpa, a rupe; a înjunghia, a ucide.
Spintecare, substantiv
Sinonime:
crăpare, crăpat, despicare, despicat, rupere, sfâșiere, spargere, spart, spintecat, tăiat, tăiere.
Spintecător, adjectiv
Sinonime:
cutremurător, distrugător, sfâșietor, zguduitor.
Spintecătură, substantiv
Sinonime:
crăpătură, despicătură, ruptură, sfâșietură, tăietură, (învechit) spărtură.
Spinul, substantiv
Sinonime:
spin (mic), spinișor.
Spinuleţ, substantiv
Sinonime:
spinişor, ţepuşă.
Spinuliform, adjectiv
Sinonime:
în formă de spinișor.
Spinuț, substantiv (învechit)
Sinonime:
spin (mic), spinățel, spinicel, spinișor, spinuleț.
Cârcă, substantiv feminin Sinonime:
spate, spinare.
Coloană, substantiv
Sinonime:
stâlp, cariatidă, (învechit) columnă; rubrică, despărțitură; șir, rând, serie, (popular) şirag, (învechit) stol; convoi, vârtej; (anatomie) (coloană vertebrală) şira spinării, (regional) şira spatelor, (învechit) greabănul spinării, osul spinării; (cinema) (coloană sonoră) pistă sonoră; (coloană de extracţie) ţeavă de extracţie; (coloană de sinteză) reactor catalitic; (coloană de marș) grup de oameni.
Crăpătură, substantiv feminin
Sinonime:
căscătură, ciobitură, ciocnitură, crachelură, crăpare, crăpăturică, crestătură, crevasă, deschizătură, despicătură, diaclază, fantă, fisură, gaură, gelivură, incizură, întredeschidere, întredeschizătură, lezardă, plesnitură, riz, ruptură, săpătură, scizură, spărtură, spintecătură, tăietură, (învechit) spărgătură, (învechit) spărsătură, (regional) hârtop, (regional) pleasnă, (regional) ștezură, (variantă) crepătură.
Creastă, substantiv feminin
Sinonime:
culme, pisc, vârf, creştet, coamă, muchie, spinare, sprânceană, (popular) culmiş; (botanică) (creasta-cocoşului) (regional) breabăn, ferigă, granat, laba-ursului, moţul-curcanului, pieptănariţă, rămurele, spilcuţă, talpa-gâştei, meloşel, opintic, tocmăgel, barba-caprei, burete-creţ, laba-mâţei, (învechit) amarantă; (anatomie) (creastă epidermică) creastă papilară; măsea, răvar.
Despica, verb
Sinonime:
a (se) crăpa, a spinteca, a despărţi, a separa, a desface, a sparge, a tăia, (regional) a sfărâma, a (se) deschide, a străbate.
Despicătură, substantiv feminin
Sinonime:
crăpătură, despicare, spintecătură, șliț, tăietură, (Moldova) despintecătură, (regional) deșpicătură.
Filozofie, substantiv feminin
Sinonime:
agnosticism, antropocentrism, antropomorfism, antropopatism, asociaționism, ataraxie, atomism, averroism, bergsonism, cartezianism, cazualism, conceptualism, confucianism, constructivism, convenționalism, creaționism, daoism, deism, determinism, dialectică, doctrină, dualism, emanatism, emanaționism, empiriocriticism, empiriomonism, energetism, epicurism, epifenomenalism, epistemologie, estetică, etică, existențialism, fatalism, fenomenalism, fenomenism, fenomenologie, ficționalism, fideism, filozofem, finalism, fizicalism, formalism, gândire (profundă), gândirism, gimnozofie, gnoseologie, gnosticism, hegelianism, hilozoism, holism, idealism, ideologie, iluminism, indeterminism, infinitism, instrumentalism, intelectualism, intuiționism, iraționalism, înţelepciune, kantianism, kantism, luminism, machism, marxism-leninism, materialism, mecanicism, metafizică, moderație, monadism, monism, morală, nativism, naturalism, neoconfucianism, neohegelianism, neokantianism, neoplatonism, neopozitivism, neoraționalism, neorealism, neotomism, ocazionalism, operaționalism, panpsihism, panteism, peripatetism, personalism, pironism, pitagorism, platonism, pozitivism, pragmatism, predeterminism, priticism, raționalism, relativism, scientism, scolastică, semanticism, senzualism, sistem, solipsism, speculație, spinozism, spiritualism, stoicism, structuralism, subiectivism, știință, teism, teleologie, teologie, teorie, teozofie, teză, tomism, utilitarism, vitalism, voluntarism.
Ghimpe, substantiv masculin
Sinonime:
ciulin, holeră, merişor, scai, scaiete, spin, ţeapă; (figurat) critică, ironie, necaz, nemulţumire, sarcasm, supărare, venin.
Hăcuire, substantiv feminin
Sinonime:
ciopârţire, rupere, sfârtecare, sfâşiere, spintecare, tăiere.
Îngemăna, verb
Sinonime:
a aduna la un loc, a amesteca, a asocia, a combina, a ingemena, a îmbina, a împreuna, a reuni, a uni strâns, (învechit; despre rumegătoare) a avea copita spintecată în două, (variantă) a îngemâna.
Măcelări, verb Sinonime:
a spinteca, a despica, a înjunghia, a ciopârţi, a ucide; (figurat) a se război, a lupta, a se bate, a masacra, a distruge.
Prostituată, substantiv feminin
Sinonime:
bulangioaică, bulă, buleandră, call-girl, cocotă, curtizană, curvă, demimondenă, escortă, femeie de moravuri ușoare, femeie de stradă, femeie decăzută, femeie desfrânată, femeie publică, gheișă, hetairă, parașută, pupăză, putoare, târâtură, târfă, (argou) frecangioaică, (argou) maimuță, (argou) marcoavă, (argou) mastroacă, (familiar) fleoarță, (familiar) fleorțotină, (familiar) șuleandră, (învechit și figurat) spintecătură, (învechit și regional) pârțotină, (învechit și regional) telăliță, (învechit și regional) teleleică, (învechit) magopață, (învechit) tălaniță, (popular și familiar) damă, (popular și familiar) madamă, (prin Bucovina) crăiță, (prin Maramureș) landră, (prin Moldova și Bucovina) mișarcă, (prin Moldova) ruptură, (prin Transilvania) bandură, (rar) armăsăroaică, (regional) haită, (regional) lele, (regional) madaranță, (regional) pupezoaică, (regional) scorțotină, (regional) târnoață, (regional) tearfă, (regional) terfeloagă, (Transilvania) gudă.
Socoteală, substantiv feminin
Sinonime:
adunare, afacere, apreciere, atenție, bilanț, calcul, calculare, chestiune, chibzuială, chibzuință, chibzuire, cinste, cinstire, considerație, cont, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, deliberare, estimare, estimație, evaluare, explicație, gând, ghid, grijă, idee, intenție, îndemn, îndrumare, înțelepciune, înțeles, învățătură, judecată, măsură, mesaj, minte, moderație, motiv, notă de plată, numărare, numărat, numărătoare, onoare, operație, ordine, plan, ponderație, povață, povățuire, poveste, prețuire, pricină, problemă, proiect, raționament, rânduială, reflecție, regulă, respect, rost, sarcină, semnificație, sens, situație (de venituri și cheltuieli), socotire, socotit, stimă, tact, tâlc, temperanță, trecere, vază, vorbă, (familiar) combinație, (familiar) lucru, (familiar) treabă, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) spate, (figurat) spinare, (învechit și regional) propus, (învechit și regional) sfat, (învechit și regional) socoată, (învechit și regional) socotință, (învechit și regional) soroc, (învechit și regional) șart, (învechit) aviz, (învechit) cuget, (învechit) duh, (învechit) inteligență, (învechit) madea, (învechit) opinie, (învechit) părere, (învechit) propozit, (învechit) rațiune, (învechit) sămăluire, (învechit) săvârșit, (învechit) schepsis, (învechit) seamă, (învechit) tocmeală, (învechit, în Transilvania) comput, (livresc) continență, (popular) răboj, (popular) scumpătate, (rar) calculație, (regional) ogod, (rusism învechit) predmet, (Transilvania și Maramureș) sămădaș.
Spate, substantiv neutru Sinonime:
spinare, dos; spătar, spetează, rezemătoare; (figurat) protecţie, sprijin, susţinere.
Şale, substantiv feminin Sinonime:
mijloc, spinare, spate.
Tăia, verb Sinonime:
a despărţi, a separa, a împărţi; a despica; a suprima, a scoate, a elimina; a brăzda, a tatua, a vărga; a săpa, a sculpta; (figurat) a croi; a străbate, a traversa, a trece; (reflexiv) a se întretăia; (reflexiv) a se destrăma, a se rupe; (reflexiv) a se coagula, a se brânzi; (tranzitiv şi reflexiv) a (se) spinteca, a se omorî, a se ucide; a tunde, a micşora, a reteza, a scurta.
Tuli, verb Sinonime:
a fugi, a o rupe la fugă, a o întinde, a spăla putina, a-şi pune picioarele la spinare, a da bir cu fugiţii, a o paşli, a o lua la sănătoasa.
Aculeolat (aculeolată), adjectiv
Sinonime:
(botanică) ghimpos, spinos, țepos.
Aculeol, substantiv masculin
Sinonime:
(botanică) aculeu, ghimpe, spin, țepușă.
Aculeu (aculei), substantiv masculin
Sinonime:
(botanică) ac, aculeol, ghimpe, spin.
Rahianestezie, substantiv
Sinonime:
(medicină) anestezie epidurală, anestezie locoregională, anestezie rahidiană, anestezie spinală.
Anevoios, adjectiv
Sinonime:
delicat, dificil, gingaş, greu, (figurat) ingrat, greoi, (astăzi rar) silnic, mizerabil, necăjit, prost, rău, (învechit şi popular) necăjos, (figurat) aspru, spinos.
Armurar, substantiv
Sinonime:
(botanică) (prin Transilvania) amărea, spinul-Sfintei-Marii.
Aşchie, substantiv
Sinonime:
surcea; ţeapă, ţepuşă, (rar) spin; şpan.
Bănică, substantiv
Sinonime:
(botanică) spinuţă.
Cărbune, substantiv
Sinonime:
(geologie) (figurat) aur negru; mangal; (fitoparazit) tăciune; (botanică) (regional) baraboi, bănişor, spinuţă; antrax.
Cătină, substantiv
Sinonime:
(botanică) (rar) licină, (regional) răchişoară, zaharică; (cătină roşie) tamariscă; holeră, spin.
Cefalorahidian, adjectiv
Sinonime:
(referitor la creier și la măduva spinării) cerebrospinal.
Ciopârțire, substantiv
Sinonime:
ciopârțeală, cioplitură, depesaj, îmbucătățire, rupere, rupt, sfârtecare, sfârticare, sfâșiere, sfâșietură, spintecare, tăietură, tocare, tocat, tocănire, tocănit, tranșă, (popular și familiar) ferfenițire, (popular și familiar) ferfenițit, (popular) căsăpire, (regional) hăcuire, (variantă) ciopârtire.
Ciulin, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) ghincar, scai, scaiete, spin, ghimpe, (regional) pălămidă, sita-zânelor; ciurlan, cornaci, salcicorn, săricică.
Ciulinos, adjectiv
Sinonime:
ghimpos, mărăcinos, spinos, ţepos.
Sticlete, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) (regional) cucoană, cuconiţă, domnişoară, domnişor, domnuţ, logăcel, logociţă, oiţă, scai, scaiete, scăiecior, scăişor, spinărel, turculeţ, vărguţă, ciuş-de-ghimpe, pasărea-scaiului, pasăre-de-scai, pasăre-domnească, (Bucovina) scăier, (Transilvania) tengheliță; (argou) gardian, poliţai, poliţist, regină, sergent.
Cont, substantiv
Sinonime:
(contabilitate) partidă; buget, datorie, declarație, echilibru, evaluare, inventar, număr, poziție, rezumat, stare, statut, sumă; seamă, socoteală, (figurat) spate, spinare.
Crăpuşnic, substantiv
Sinonime:
crăstăval, pălămidă, scai, spin, şofrănel.
Cui, substantiv
Sinonime:
(învechit) găvozd; (cui cilindric) ştift; (cui de siguranţă) splint; (cui spintecat) splint; ciocâlteu; colţ, fuscel, ic, măsea, pană, spiţă, treaptă, ţintă.
Culmiş, substantiv
Sinonime:
coamă, creastă, creştet, culme, muchie, spinare, sprânceană.
Despicare, substantiv
Sinonime:
crăpare, crăpat, despicat, spargere, spart, spintecare, spintecat, tăiat, tăiere, şpăltuire; deschidere.
Despicat, adjectiv
Sinonime:
bifid, crăpat, cvadrifid, plesnit, ramificat, rimiform, spart, spintecat, tăiat, trifid, (industrie) șpăltuit, (învechit) despintecat, (regional) înspicat, (regional) răspicat, (regional) șfărghiat. Despicat, substantiv
Sinonime:
despicare.
Diseca, verb
Sinonime:
(anatomie) a efectua o disecție, (rar) a spinteca, a autopsia; (figurat) a analiza minuțios, a cerceta atent.
Sărăcică, substantiv
Sinonime:
(botanică) scaiul-dracului, scaiul-vânăt, spin.
Epinetă, substantiv
Sinonime:
(muzică) spinetă, clavecin, clavicord.
Feregă, substantiv
Sinonime:
(botanică) ferigă, spinarea-lupului.
Ferigă, substantiv
Sinonime:
(botanică) glosopteris, (la plural) filicale; (regional) năvalnic, creasta-cocoşului, iarba-şarpelui, spasul-dracului, spata-dracului, spinarea-lupului; fereguţă; (ferigă-măruntă) straşnic.
Fustă, substantiv
Sinonime:
foaie, fustanelă, (livresc) jupă, (popular, la plural) poale, rochie, (regional) spinţă; (la figurat, depreciativ) femeie, muiere.
Ghimpos, adjectiv
Sinonime:
cu ghimpi, țepos, spinifer, spinos, spinulifer; (figurat) sarcastic, caustic, ironic.
Greabănul spinării, locuţiune
Sinonime:
(anatomie) coloană vertebrală, şira spinării.
Greabăn, substantiv
Sinonime:
(zoologie) (regional) gârbiţă, (Banat şi Transilvania) spinare, (prin Transilvania şi Bucovina) şa, (prin Transilvania, la plural) spete; coamă (a unui munte), creastă (a unui munte); (variante) grebăn, greben.
Chetorși, verb
Sinonime:
a spinteca, a tăia cu cuțitul.
Chetorșit, adjectiv
Sinonime:
tăiat, spintecat.
Scăios, adjectiv
Sinonime:
ghimpos, mărăcinos, spinos, ţepos.
Ştift, substantiv
Sinonime:
(tehnică) cui cilindric, cui de cizmărie, spin, tijă metalică.
Tăiere, substantiv
Sinonime:
ablațiune, amputare, anulare, barare, decupare, despicare, hăcuire, împărțire, înjunghiere, masacru, măcel, retezare, sacrificare, sculptare, scurtare, secționare, spintecare, spintecat, ucidere, (popular) junghiere.
Fermion, substantiv
Sinonime:
(fizică) particulă cu spin semiîntreg; electron, lepton, miuon, neutrin, neutrino, neutron, nucleon, proton, quarc.
Apofiză, substantiv
Sinonime:
acromion, bosă, eminență, excrescență, proeminență, protuberanță, spin, tuberozitate.
Barbelat, adjectiv
Sinonime:
ghimpat, ghimpos, spinos, țepos.
Pleonast, substantiv
Sinonime:
(mineralogie) spinel.
Holeră, substantiv
Sinonime:
(medicină) pasteureloză, pestă, septicemie hemoragică; (botanică) cătină, cornuță, dracilă, ghimpe, lipici, pălămidă, scaiete, spin, scai rusesc; (variantă învechită) coleră.
Junghiere, substantiv (popular)
Sinonime:
înjunghiere, spintecare, spintecat, tăiere.
Spargere, substantiv
Sinonime:
ciobire, ciobit, ciocnire, crăpare, crăpat, deschidere, despicare, despicat, dezbinare, disensiune, distrugere, erupție, explodare, fisurare, fisurat, forțare, furt, găurire, împrăștiere, încetare, înfrângere, învingere, jefuire, neînțelegere, nimicire, plesnire, plesnit, pocnire, risipire, rupere, scindare, sfărâmare, sfârșit, spart, spintecare, spintecat, străpungere, stricare, tăiat, tăiere, terminare, violare, vulcanism, zdrobire.
Înghimpat, adjectiv
Sinonime:
ghimpos, înțepat, mărăcinos, plin de ghimpi, spinos, țepos, (figurat) ironizat, (figurat) îmboldit, (figurat) îndemnat. Înghimpat, substantiv
Sinonime:
înghimpare; (figurat) ironizare, îmboldire, îndemnare.
Înghimpos, adjectiv
Sinonime:
cu ghimpi, ghimpos, spinos, țepos, (figurat) sarcastic.
Mărăcinet, substantiv (regional)
Sinonime:
mărăcini, mărăciniș, spinărie.
Mărăciniş, substantiv
Sinonime:
desiș, spinărie, (plural) mărăcini, (regional) mărăcinet, (regional) spinăriș, (regional) spinet, (regional) spiniș, (variantă) mărăciș.
Mărăcinos, adjectiv
Sinonime:
ghimpos, mărăcinit, spinos, țepos, (învechit) ciulinos, (învechit) scăios, (popular) înghimpat.
Povoială, substantiv (învechit)
Sinonime:
spate, șira spinării, (învechit și regional) pohoială, (învechit) pohoeală.
Lingări, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a fi parazit, a flata, a gusta, a lifuri, a linguși, a mânca pe gratis, a mânca pe spinarea altuia, a păcăli, (regional) a gustări, (regional) a limpi.
Burduhăni, verb (regional)
Sinonime:
a spinteca.
Sfâşietură, substantiv
Sinonime:
gaură, ruptură, sfâșiere, spintecătură, zdreanță, (învechit) spărtură.
Despintecător, adjectiv (învechit)
Sinonime:
despicător, spintecător.
Sfâșiat, adjectiv
Sinonime:
ferfenițit, găurit, hărtănit, rupt, sfârtecat, sfârticat, spintecat, uzat, zdrențăros, zdrențuit, (figurat) întristat, (figurat) mâhnit, (învechit și regional) mursecat, (învechit și regional) spârcuit, (învechit) sfâșiet, (învechit) spart, (popular și familiar) ferfenițos, (popular) zdrențos, (regional) peticit.
Rupere, substantiv
Sinonime:
abrogare, anulare, aplecare, culegere, descompunere, desfacere, despărțire, desprindere, detașare, fracturare, frângere, izolare, împrăștiere, întrerupere, răsfirare, răzlețire, revărsare, risipire, roadere, rupt, ruptură, separare, sfâșiere, smulgere, spargere, spintecare, spintecat, stricare, surpare, uzare, zdrobire, (figurat) distrugere, (figurat) îndepărtare, (figurat) înstrăinare, (figurat) ruinare, (învechit) împărțire, (învechit) jefuire, (învechit) rumpere, (învechit; la figurat) întristare, (la jocul de cărți) tăiere, (rar) fărâmițare, (regional) sfărâmare.
Șpigniță, substantiv (regional)
Sinonime:
fustă (largă), rochie, (regional) șpicniță, (regional) șpihniță, (regional) șpiniță.
Ruginiță, substantiv
Sinonime:
(botanică) strașnic, (regional) feriguță, (regional) spinarea-lupului.
Aspenchiu, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) spinarea-lupului.
Scai-vânăt, substantiv
Sinonime:
(botanică) scai-albastru; (regional) buruiana-zmeului, samcă, spin-albastru, spin-de-mucedă, spinul-vântului, spin-vânăt, șipul-vântului, (la plural) mărăcini.
Înjunghiere, substantiv
Sinonime:
cuțitare, imolație, imolațiune, împungătură, împungere, împunsătură, încuțitare, înjunghiat, spintecare, spintecat, străpungere, tăiere, (învechit și figurat) sacrificare, (învechit și popular) spargere, (învechit) împunsoare, (învechit) împunsură, (învechit) înjunghietură, (învechit) junghi, (popular) junghiere, (variantă) înjunghiare.
Rahis, substantiv
Sinonime:
(anatomie) măduva spinării.
Splint, substantiv
Sinonime:
(tehnică) cui de siguranță, cui spintecat. Șplint, substantiv
Sinonime:
(tehnică) cui de siguranță, cui despicat, splint, splintur.
Sfârticătură, substantiv
Sinonime:
ruptură, sfâșietură, spintecătură, (variantă) sfârtecătură.
Acantoid, adjectiv
Sinonime:
spiniform.
