Spic, substantiv
Sinonime:
creastă, creștet, culme, pisc, vârf. Șpic, substantiv (învechit)
Sinonime:
(botanică) lavandă, levănțică.
Spica, verb
Sinonime:
(învechit și regional) a culege spice, a înspica, a spicui; (regional) a despica.
Spicălui, verb
Sinonime:
(Transilvania) a împăna, (variantă) a șpicălui.
Spicat, adjectiv
Sinonime:
(regional) cărunt, înspicat, sur.
Spicher, substantiv
Sinonime:
animator, anunțător, comentator, conferențiar, crainic, declamator, jurnalist, orator, predicator, prezentator, speaker, tribun, vorbitor, (variantă) șpicher.
Spicheriţă, substantiv
Sinonime:
crainică, prezentatoare, (variantă) șpicheriță.
Spichinat, substantiv
Sinonime:
(botanică) lavandă, levănţică, (regional) aspic, (variantă) șpichinat.
Spici, substantiv
Sinonime:
alocuțiune, cuvântare, discurs, speech.
Spicifer, adjectiv
Sinonime:
(botanică) spiculifer.
Spiciform, adjectiv
Sinonime:
(botanică) spiculiform.
Spicilegiu, substantiv
Sinonime:
antologie, colecție, crestomație, culegere, florilegiu, miscelaneu, opere alese, varia, (învechit) analecte.
Spicios, adjectiv
Sinonime:
(botanică) spicos.
Spiciță, substantiv (regional)
Sinonime:
spiță (mică).
Spicoase, substantiv la plural (învechit)
Sinonime:
(botanică) cereale, graminee.
Spicos, adjectiv
Sinonime:
spiciflor, (învechit) gramineu, (rar) spicios.
Spicui, verb
Sinonime:
a aduna spice, a culege, a extrage, a face spice, a înspica, a reţine, a selecta, (învechit și regional) a spica.
Spicuitură, substantiv
Sinonime:
spicuială, spicuire, spicuit.
Spicul, substantiv
Sinonime:
(botanică) lance, spiculeț, spicușor, suliță; oscior.
Spicula, verb
Sinonime:
(învechit) a ascuți; (regional; despre graminee) a înspica.
Spiculuț, substantiv (regional)
Sinonime:
spic mic, spiculeț, spicurel, spicușel, spicușor, spicuț.
Spicurel, substantiv
Sinonime:
spiculeţ, spicuşor, spicuț.
Spicuşel, substantiv
Sinonime:
spiculeţ, spicușor, spicuț.
Ciuguli, verb
Sinonime:
a (se) certa, a ascuți prost (un obiect), a ciupi, a culege de ici și de acolo, a lăsa urme, a legumi, a mânca puţin, a se drăgosti, a se giugiuli, a se mângâia, a spicui, (popular) a piguli, (regional; figurat) a (se) săruta, (variantă) a ciogoli, (variantă) a ciumeli, (variantă) a ciumuli.
Crainic, substantiv masculin
Sinonime:
mesager, sol, trimis, (regional) crancău, (învechit) poslaneţ, poslanic, pristav, strigător, telal, (învechit) vestitor; spicher; (regional) hăitaş, gonaci; buhai, coinac, colăcar.
Speculaţie, substantiv feminin
Sinonime:
afacere, agiotaj, arguție, baisse, calcul, câștig ilicit, cercetare abstractă, combinaţie, comerț, concusiune, delict de iniţiere, înșelătorie, meditaţie, reflecție, speculare, speculă, teorie, tranzacție, (familiar și figurat) învârteală, (familiar) bișniță, (familiar) gheșeft, (învechit și regional) spiculație, (învechit) speculațion, (învechit) speculațiune.
Suliță, substantiv feminin
Sinonime:
banderilă, lance, sulițică, țeapă, zagaie, (antichitate) pilum, (învechit și regional) mazdrac, (învechit) dardă, (învechit) fuște, (învechit) gerid, (învechit) giudea, (învechit) javelină, (învechit) jirit, (învechit) spicul, (popular) sulicioară, (regional) săgeată, (regional) sulă, (regional) sulinar; (figurat) atac, durere, ironie, înțepătură.
Antologie, substantiv
Sinonime:
colecție, compilație, crestomatie, crestomație, culegere, epitomă, selecție, spicilegiu, (învechit; la plural) analecte, (la plural) extrase, (livresc) florilegiu.
Crainică, substantiv
Sinonime:
spicheriţă, reporteră.
Levănţică, substantiv
Sinonime:
(botanică) levențică, livănțică, levantă, lavandă, (învechit) şpic, (rar) levant, (regional) aspic, spichinat.
Album, substantiv
Sinonime:
caiet, catalog, colecție, spicilegiu; listă de nume; disc, înregistrare.
Inflorescenţă, substantiv
Sinonime:
(botanică) ament, bostrix, calatidiu, capitul, cimă, cincin, corimb, drepaniu, monocaziu, panicul, racem, ripidiu, spadice, spic, umbelă, (regional) moţ.
Granat, substantiv
Sinonime:
(botanică) creasta-cocoşului, firicică, iarbă-amară, iarbă-creaţă, mătrice, mătricea, mătriţă, muşeţel, piretru, roman, romaniţă, smirnă, spilcuţă, tarhon, vetricea, (plural) năsturei, (plural) părăluţe, (plural) spiculeţe, (regional) bumbişor.
Speaker, substantiv
Sinonime:
crainic, spicher, șpicher.
Miscelaneu, substantiv
Sinonime:
culegere (de texte diverse), spicilegiu, varia, (variantă) miscelanea.
Speech, substantiv
Sinonime:
alocuțiune, cuvânt, cuvântare, discurs, elogiu, spici, toast.
Poghircă, substantiv
Sinonime:
(regional) cânepă pipernicită, spic lepădat, (regional) poghirc; chirtoacă, om pipernicit, pipiric, stârpitură, (femeie) urâtă.
Înspica, verb (popular)
Sinonime:
a da în spic, a da spic, a face spic, a i se face părul măciucă, a spicui, a-i da mustața.
Miscelane, substantiv la plural
Sinonime:
culegere, spicilegiu, varia, (învechit) miscele, (variantă) miscelanea, (variantă) miscelaneu, (variantă) miscelaniu.
Pobârci, verb (regional)
Sinonime:
a spicui, (învechit și regional) a ciumeli, (regional) a pogârci.
Pogârci, verb (regional)
Sinonime:
a culege spicele căzute, a se boți, a se plisa, a se strânge, a se zgârci, a spicui, (regional) a pobârci, (variantă) a poghirci.
Jurnalistă, substantiv
Sinonime:
comentatoare, corespondentă, crainică, editorialistă, foiletonistă, gazetară, moderatoare, nuvelistă, pamfletară, polemistă, prezentatoare, publicistă, redactoare, reporteră, secretară de redacție, spicheriță, șpicheriță, ziaristă.
Șpigniță, substantiv (regional)
Sinonime:
fustă (largă), rochie, (regional) șpicniță, (regional) șpihniță, (regional) șpiniță.
Spiniță, substantiv (regional)
Sinonime:
catrință, fotă, (variantă) spicniță.
Orator, substantiv masculin
Sinonime:
conferențiar, debater, declamator, logograf, predicator, purtător de cuvânt, retor, speaker, spicher, șpicher, tribun, vorbitor, (învechit) ambasador, (învechit) sol, (învechit) vornic, (prin Bucovina) predicant, (rar) cuvântător, (variantă) (învechit) oratore.
Oratoare, substantiv feminin
Sinonime:
conferențiară, declamatoare, predicatoare, purtătoare de cuvânt, speakeriță, spicheriță, șpicheriță, vorbitoare.
Miscelanea, substantiv
Sinonime:
melanj, spicilegiu, varia, (variantă) miscelaneu, (variantă) miscellanea.
